Archive for the 'Steaua' Category

14
Mai
17

SURPRIZE, SURPRIZE…


Mai întâi, clasamentul:

Romanian First Division 2016/17 Group 1

Home Away Total
Clubs P W D L W D L W D L Pts
1 FCSB 10 4 1 0 2 1 2 6 2 2 44
2 FC Viitorul 10 3 1 1 2 2 1 5 3 2 44
3 FC Dinamo Bucureşti 10 3 2 0 2 2 1 5 4 1 40
4 CFR 1907 Cluj 10 1 2 2 2 0 3 3 2 5 33
5 CS Universitatea Craiova 10 0 1 4 2 2 1 2 3 5 31
6 FC Astra Giurgiu 10 0 1 4 1 1 3 1 2 7 27

 

Și acum sursa: http://www.uefa.com/memberassociations/association=rou/domesticleague/

Cum s-ar zice, OOOOOOOOPS!

14
Mai
17

BRAVO, GICĂ!


13 mai 2017 a adus pe lista campioanelor României la fotbal un nou nume: Viitorul. Constanța? Ovidiu? Nu mi-e prea clar…

Clubul n-are decât 8 (opt!) ani de existență, fiind înființat în 2009 de către marele fotbalist  Gheorghe Hagi. Debutul s-a făcut în liga a III-a, chiar în anul înființării, când a preluat locul cedat de CS Ovidiu. A promovat în Liga a II-a, unde a jucat două sezoane. În sezonul 2010-2011 de Liga a II-a Viitorul a terminat campionatul pe locul 9 iar la sfârșitul sezonului 2011-2012 a promovat în Liga I.

Primul an în Liga I, în sezonul 2012-2013,  a fost cel mai greu, echipa salvându-se miraculos de la retrogradare după un 5-2 (!!!) la București, cu Steaua, rezultat de care se tot vorbește de atunci în termeni cât se poate de ironici,  dar și un 3-2 cu Dinamo,  tot în deplasare, rezultat uitat de cei care o țin langa cu omenia… Apoi treburile au mers ceva mai bine: locul 11 (din 18) în 2013-14 și 2014-15, apoi locul 5 în sezonul trecut. Pentru ca acum… Acum să câștige titlul! Sau, mă rog, să mai așteptăm nițel, că văd că-i vânzoleală mare după ”Super găselnița găsită de avocatu’ ciobanului”, cum zice unul din amicii noștri. E chiar amuzant, discuția asta am avut-o cu un un ”cățelar” de-al meu, dinamovist, atunci când începuserăm să ne facem calcule înaintea ultimelor etape, după victoria Viitorului împotriva Stelei. Eu, care nu citisem regulamentul, eram adeptul ideii că, în caz de egalitate de puncte, ar trebui luate în considerare toate cele patru meciuri între pretendente. Mă rog, nu prea are importanță, mie îmi surâdea ideea unui meci de baraj…

Bineînțeles, fiind meciurile la concurență, am urmărit meciul Stelei, dar cu urechea la evoluția scorului în celelalte două meciuri. Cu toată ambiția oltenilor, Steaua a obținut o victorie la scor de neprezentare. Sigur, nu a fost așa ușor precum pare, scorul ar putea fi considerat exagerat, partida fiind asemănătoare cu cea împotriva lui Dinamo, al cărei rezultat îl cunoașteți… Numai că, de data aceasta, atacanții steliști n-au mai ratat ca atunci, iar Niță nu e… Marc. Oricum, rezultatul de pe tabelă e cel care rămâne, nu? Până și negurosul Geambașu i-a dat peste ceafă lui Marcelică cel Popesc, care declarase cu emfază că echipa lui este ”impecabilă, rețineți, impecabilă” : ”După ce s-a odihnit pentru semifinala de Cupa României cu 10 zile mai devreme, Craiova face figuraţie şi ţine să arate cum te poţi face de râs şi în formulă completă, cu doar 3 zile înaintea meciului cu pricina. Umor involuntar.”

Indiferent de decizia comitetelor și comițiilor în privința campioanei, Hagi e învingătorul acestei ediții. După puterile lui, a ținut piept cu brio finului cu punga mai largă, fiind de admirat pentru realizările sale – stadion, academie de fotbal, formare de tineri jucători și, mai ales, de echipă. Și asta prin propriile lui forțe… Izbânda lui, poate mai importantă decât titlul, este faptul că aceiași maimuțoi gata să terfelească o legendă a fotbalului nostru (până mai ieri ”rejili blatist”, nu?), gargaragii agresivi care preferă bădărănia Marelui Roz, exultă acum că a împiedicat Steaua să adauge încă un titlu celor 26 existente.

Desigur, au existat condiții speciale, ”a little help from my friends”, sintetizat perfect de vorbele plângăciosului din Giulești Alex Ioniță: ”obiectivul nostru era să îi facem culoar Viitorului„.  Și, ca să aveți o idee de cum au decurs lucrurile, e suficient să observăm că, la terminarea sezonului regulat, Viitorul era prima, cu 51 de puncte, față de cele 47 ale Stelei, dar grosul punctelor le obținuse cu echipele din play-out: 38, față de… 30 ale Stelei. Un clasament pe baza rezultatelor între primele 6 clasate arăta astfel: 1. CFR 18 p. (să nu uităm de penalizarea de 6 puncte…)  2. Steaua 17 p. 3-5. Viitorul, Dinamo, Craiova 13 p. 6. Astra 10 p. În play off, Steaua  obținut cele mai multe puncte, 20, (6 victorii, 2 remize și 2 înfrângeri). Restul clasamentului arată astfel: 2. Dinamo 19 p. 3.  Viitorul 18 p. 4. CFR 11 p. 5. Craiova 9 p. 6. Astra 5 p.

Discuțiile pot continua la nesfârșit, dar nu-și prea au rostul. Coaliția anti-stelistă a fost evidentă, dar Steaua a pierdut titlul pe mâna ei. Motivele le-am amintit de multe ori, nu le mai repet, cu un astfel de patron e greu să obții ceea ce vrei și poți. Nici nu vreau să mă gândesc la debandada ce va urma până la debutul noii ediții și al preliminariilor UCL…

P.S. M-am convins de prea multe ori că o dau în bară cu previziunile, dar aseară i-am spus soacrei mele că Steaua va cîștiga cu 3-0, iar Alibec va da două goluri. Care or fi fost cotele? Poate ar fi cazul să trec la treabă și să  mai rotunjesc veniturile familiei… Sau nu…

10
Mai
17

PÂNĂ SÂMBĂTĂ


Primele două meciuri din penultima etapă au început la 21.15, și am crezut că tot de la ora asta se va juca și la Giurgiu. Așa că am stat mai mult cu Fiara în parc, profitând de vremea bună. Ba am mai și tras niște mici și-o bere neagră la terasă. Ca urmare, am ajuns acasă când scorul era deja 1-0 pentru Steaua.  Pe margine, Cimpanzeul Roz își continua recitalul fără sfârșit. Țopăieli, schimonoseli, fițe de cucoană fără bărbat, înjurături giuleștene. Tacâm complet. Bine, pentru el era oricum o situație win-win… De ce? Păi, simplu. Dacă bătea, o băga p-aia cu Șumudică cel Corect, regele anti-blatiștilor, zăbestul zăbeștilor, spaima fecesebeului. Dacă nu, no problem: ”Le-am mai dat o șansă să câștige titlul, așa cum i-am mai făcut campioni. Dar am jucat pe bune, sunt Șumudică cel Corect, regele anti-blatiștilor, zăbestul zăbeștilor, spaima fecesebeului”…

Meciul în sine a fost urât, în nota cu care, din păcate, ne-au obișnuit Alibec și ai lui. Oamenii vânătorului de elefanți ziceai că joacă măcar finala  Europa League, dacă nu a celeilalte competiții, aia pentru care haita se pregătește vârtos încă de pe vremea butoanelor. Parcă ei își jucau ultima șansă de a juca ultima etapă cu titlul pe masă, nu băieții lui… Anton Petrea. Așa că, ușor-ușor, Steaua s-a retras, iar șumudeii au prins curaj și i-au dat serios de furcă lui Niță, lăsat mereu singur de a lui. A rămas 0-1, pentru că ai noștri au ratat și ei câteva ocazii de a majora scorul. Oricum, numai aspect de echipă care trage la titlu n-a avut Steaua. O adunătură de flăcăi cu nume, dar fără obraz…

Speranța moare ultima, se zice, dar nu cred că-i cazul să ne așteptăm la altceva – Mândria Arghialului, în halul de plictis care i-a cuprins pe  Deac & co., n-are cum să pună probleme Viitorului. Așadar, iar locul 2, ceea ce ne mai amăgește cu o nouă prezență în Europa, care să-i mai umfle nițel contul lui GgB. Că de fotbal nu prea cred că o să avem parte, echipa-i subțire rău, iar masiva remaniere cu care ne amenință patronul se anunță un fiasco total. Spre bucuria celor care nu mai pot de grija Stelei, pardon, a FC FCSB, echipa fără identitate, siglă, culori, stadion (cu sau fără pistă), fără spectatori, fără galerie, fără coregrafie, cu patron cioban, care nu știe să cânte la pian, cu antrenor manelist, nu fin intelectual ca Ninel cel Roz, cu jucători umflați , la propriu și la figurat, nu splendizi atleți și artiști ai balonului, ca Steliano Filipinho, Pitic Petrinho, Serginho Hanca, Ivaninho, Băluținho, sau cei doi Budinho – Cristinho și Constantinho…

Așa că, în lipsă de altceva, să ne delectăm cu mica țiganiadă. Nu, nu cea a Phoenix-ilor, ci cea care reiese din incontinența verbală a Cimpanzeului giuleștean (4 -patru!- puncte în 9 meciuri…), din avalanșa de declarații scremute, cu iz de zaibăr stătut, venite dinspre Craiova, din băgatul în seamă al diverșilor clănțănitori. Sau, dacă preferați, să vedem ce aroganță mai face preacuviosul din Pipera. Și, bineînțeles, să așteptăm cu interes circul pregătit de vârful de lance al guralivilor doljeni, prezidentul CS Universitatea, Marcel Popescu. Nu mai e mult până sâmbătă, nu?

08
Mai
17

FINAL INCERT


Zicea unul din prietenii noștri ceva de ”caricaturi” și de”impostorul manelist”. Aici ar fi multe de zis, e prea simplă explicația asta. Altădată aș fi scris un cearceaf despre cauzele pe care le-aș fi văzut că au dus la situația incredibilă de azi. Dar mi-am pierdut de multă vreme entuziasmul. Așa că o să încerc să fiu cât se poate de scurt.

Ca și alt cititor al blogului, îl consider principal vinovat pe GgB. Desigur, fără el, ar fi fost mai rău, mai ales dacă echipa ar fi fost ”talpanizată”. Dar, în ciuda susținerii financiare net superioare celei de la alte echipe, GgB s-a dovedit un manager catastrofal. Am mai zis-o de multe ori, el ar fi trebuit să numească o conducere profesionistă, căreia să-i traseze obiective clare: termene, campionatul, cupa, cupele europene. Salariile? Pe măsură: cele fixe – moderate, bonusurile de performanță – substanțiale. Obiective îndeplinite? Să vină banii la băieți! Ratate? Urmările cuvenite: neama bonusuri, la revedere, drum bun! Dar toate astea fără amestecul atotștiutorului de la Palat, răspunderea să fie a antrenorilor și staff-ului.  Un GgB cu o prezență discretă nu ar fi îndepărtat fanii de echipă, nu ar fi creat coaliții anti-steliste de șumudici de tot felul. Iar eventualelor jocuri de culise li s-ar fi dat peste bot cu o prestație solidă pe teren, căreia nu i-ar fi făcut față nici măcar o cooperativă de tip Il Luce…

Așa văd eu lucrurile, fără a avea pretenția că așa și este. Dar mă gândesc și la cum ar fi arătat clasamentul fără rezultatele mincinoase din cel puțin 5-6 meciuri dominate clar, dar din care n-am scos decât câteva puncte amărâte, după ratări incredibile și goluri primite prostește. Atunci am fi discutat altfel, chiar și în situația existentă azi, cu GgB la pupitru și Reghe executant…

Viitorul ajunge, aprope miraculos, campioană. E și o palmă dată de Gică Hagi celor care nu mai pridideau să-l spurce cum le venea la gură. N-o fi el vreun Pruteanu, dar nu asta i se cere în fotbal. Așa analfabet cum îl tot consideră cei umiliți de rezultatele unei echipe create din nimic, Gică a reușit să facă totul aproape de unul singur, cu bani mult mai puțini decât cei băgați de fin sau de RIN, sau mai știu eu ce investitor cu ifose. Bravo lui!

Nu ne mai rămâne decât să sperăm că bramburiții noștri vor face minimul efort de a câștiga ultimele două meciuri, pentru a elimina posibilitatea oricăror șmenuri canine. Deși, chiar și cu perspectiva UCL în față, nu văd cum am ajunge acolo sub înțeleapta conducere a cuviosului cârmaci din Pipera. Mai e mult până departe…

P.S. Și încă ceva, a propos de ”bv craiova, bv viitorul!” al aceluiași prieten pomenit la început. Ce-ar mai fi vuit media și internetul dacă GgB ar fi dat un ordin asemănător înaintea ultimei etape din sezonul regulat, iar brava haită din Groapă ar fi luptat acum pentru locul 7…

 

29
Apr
17

NU MAI DAȚI CU BOMBE!


814614-18190849-1407508329312801-520377911-nÎn pregătirea meciului ce era cândva un derby, GSP mai aruncă o (se putea altfel?) bombă: ”Anamaria Prodan l-a propus pe Șumudică la FCSB: „E cea mai bună variantă” ”. Și ni se dau amănunte. Din chiar (pardon) gurița soției lui Reghe, care este și impresarul lui Ninel… ”Eu l-am propus pe Marius Șumudică, mi se pare cea mai bună variantă dacă Laur pleacă… Trebuie să știm să iertăm, să trecem cu vederea… Astea cu sunt rapidist, sunt dinamovist, sunt stelist… cred că nu-și au locul în mintea unui profesionist. Și Dănciulescu a fost și la Dinamo, și la Steaua… Marius n-a dat niciodată un răspuns dacă merge sau nu la Steaua.” După un așa discurs, care, trebuie să recunosc, mi-a picat greu la stomac și mi-a dat o puternică senzație de greață, Anamaria mai îndulcește pilula: ”Laurențiu nu se gândește la nicio plecare. Își dorește foarte tare să ia campionatul… Decizia ca Laurențiu să plece va fi luată împreună cu Gigi Becali. Relația pe care o avem noi e una aparte și nu aș strica-o pentru nimic în lume.

Așadar, e posibil ca Reghe să plece la arabi. Sumele vehiculate în presă sunt colosale și orice om cu capul pe umeri n-ar sta o clipă la îndoială dacă să meargă sau nu. Aici e valabilă zicerea cu ”Astea cu sunt rapidist, sunt dinamovist, sunt stelist… cred că nu-și au locul în mintea unui profesionist.” Am spus-o mereu, numai noi, suporterii, suntem ”până la moarte”… Sportivii, cei cu adevărat profesioniști, își fac datoria oriunde joacă, la orice echipă, chiar dacă în sufletul lor sunt și ei la fel de ”până la moarte” ca și noi. Pentru că ceea ce primează este viața lor, bunăstarea lor. Oricât v-ar părea de ciudat, astăzi, la vârsta și mintea de acum, regret că am refuzat cu mulți ani în urmă să îmbrac tricoul Rapidului. Sunt născut stelist și așa voi rămâne mereu. Disprețuiesc profund hoarda corsicană și, atunci,  la anii tinereții, n-am putut trece peste acest lucru. Dar, judecând la rece, dacă cei de la Steaua nu m-au remarcat, de ce să refuz propunerea unui club care avea o solidă secție de atletism? Și, în plus, îmi asigurau condiții decente și… un loc la Institutul de Construcții. E drept, n-aveam nicio tangență cu domeniul ăla, dar pe-atunci se purta așa ceva… Ei, da, recunosc, astăzi aș fi acceptat. Aș fi fost un trădător?

Să acuzi pe X sau Y de trădare, pentru că acceptă să se transfere la o rivală e o prostie. Exemplul lui Dănciulescu a fost foarte bine ales. Un jucător bun, care și-a făcut cu prisosință datoria oriunde a jucat, chit că a îmbrăcat atât tricoul lui Dinamo, cât și al Stelei. Dar Corbul, așa tuciuriu cum este, are mai mult bun simț decât maimuțoiul roz. Vi-l amintiți, probabil, cum a refuzat să asculte de îndemnul coregrafilor de a înjura împreună cu ei Steaua… Sigur, în poziția de acum, n-a putut evita anumite derapaje verbale, dar niciodată nu s-a coborât la rapidismele din limbajul lui Ninel. Căci lungul șir de ieșiri în decor ale cimpanzeului nu poate fi iertat. Un astfel de specimen nu are ce căuta la Steaua. Locul lui e doar acolo printre ai lui, frustrații de o viață, jinduind după succesele celor pe care nu-i vor putea egala în veci. Pentru că, se știe, Steaua este numai una. Iar de ”ninei” e plin pământul…

814794-cp-9734Rămâne să mai sper că GgB, altă panaramă greu de înghițit, va avea atâta minte încât să-și dea seama că varianta Ninel la Steaua ar fi o altă greșeală din lungul șir care a făcut ca poporul stelist să fie atât de dezbinat acum. Ne-ajunge un bezmetic…

Dar să lăsăm astea… Bre, noi avem ”cestiuni arzătoare la ordinea zilei”: victorie cu Dinamo, victorie cu Astra, victorie cu Craiova. Și titlul câștigat ”en fanfare”. Al 27-lea…

24
Apr
17

FESTIVAL


7427090-mediafax-foto-alexandru-dobreSteaua-Viitorul 1-1. Ăsta e scorul care a rămas pe tabelă aseară. Și așa va rămâne consemnat în istoria fotbalului românesc. Un meci în care, culmea, în sfârșit, am văzut băieții lui Reghe ceva mai aproape de ceea ce așteptăm de la ei. Un meci pe care Steaua trebuia să-l câștige la un scor de polo…

Dar degeaba au dominat steliștii copios echipa revelație a acestei ediții. În fotbal contează doar golul. Șuturi la poartă 19-3, pe poartă 7-1… Ratări incredibile, două bare, un arbitraj sub orice critică – și nu mă refer doar la cele două penalty-uri refuzate, putem discuta la nesfârșit de bafta chioară a echipei lui Hagi, dar e inutil. Scorul a fost 1-1, Steaua a pierdut alte două puncte, după cele de la Cluj și încă nu putem sărbători noul titlu.

Dar poate e mai bine așa, lăsați șampania la rece, o bem lunea viitoare. Că doar n-om avea iar parte de festivalul ratărilor din seara asta…

18
Apr
17

ÎNC-UN PUNCT…


0-0A șasea etapă a play-off-ului a mai adăugat un punct distanței dintre leader (Steaua, desigur) și locul 2. Dar jocul nu m-a încântat nici de data asta. Aceeași lipsă de imaginație, aceleași gafe care oferă șanse neașteptate adversarului, aceleași  ratări în situații care pot decide soarta partidei.

Și a mai fost ceva. Ați văzut cum a jucat CFR cu Viitorul și cu Dinamo. Cuminte, fără excese. Nu ca aseară, când, probabil, clujenii și-au depășit recordul de faulturi. Iar atitudinea tolerantă a arbitrului Găman i-a încurajat s-o țină așa tot meciul. Un singur galben, în min.70! Și nu lui Omrani, care a dat mereu la gioale ca pe tăpșanul comunal… Cât o să-l mai vedem cu fluierul în gură pe fratele lui Valerică Găman, cel care a jucat la Craiova, Dinamo și Astra? Că ăsta-l întrece până și pe Avram cel Mic…

Cu Găman sau fără el, meciul trebuia câștigat. Numai că Alibec și ai lui nu păreau conștienți de asta. Joc lent, temător, parcă timorați de inrările la rupere ale ”mândriei Arghialului”. S-au dus vremurile în care blândul și elegantul nea Imi își mâna la luptă băieții cu îndemnul ”Călcați-i pe ochi!” Nu, nu în sensul de a fi o echipă de mardeiași, ci în acela de a-și pune jos adversarul prin joc, prin determinare, prin tehnică, prin… fotbal. Steaua de azi pare o echipă care consideră că simpla prezență pe teren e suficientă pentru a mai adăuga trei puncte la zestre. Și nu-i așa… Degeaba a adunat GgB un lot din jucătorii considerați a fi cei mai buni din Ligă. Fotbalul nu-i aritmetică, valoarea lotului se dovedește adesea mai mică decat cea reieșită prin simpla însumare a valorii de piață a fiecărui jucător.  Degeaba talent, dacă nu-i sprijinit de efortul necesar, de acea 99% transpirație pomenită de Edison.

Atât despre un meci aspru, dar prea puțin atrăgător, terminat cu un 0-0 fad. Să ne gândim la finala de luni. Că n-o să fie deloc un meci ușor…




Urmează..

AL 27-LEA, DESIGUR...

STEAUA, ROMANIA`S BRIGHT STAR

http://www.fifa.com/classicfootball/clubs/club=1914834

Ce fu, lună de lună

Despre ce-i vorba

Comentarii recente

Thelonious pe PÂNĂ SÂMBĂTĂ
Unlucky pe ÎNTĂRIRI
Sam Murray pe REGULAMENTE ȘI BRICHETE
Dawson pe REGULAMENTE ȘI BRICHETE
dfcd@jhdhjds.ro pe MÂNDRI CĂ SUNT FRUSTRAȚI