Bătaia de joc continuă la Steaua lui Becali. După ce în perioada de pregătire dintre sezoane a stat, probabil, prin biserici, pe GgB l-a pălit sindromul New-New. Și transferă în draci, mai ceva ca Dinamo Rin. Și rezultatele se văd: am ajuns ca ei. Ne bate cine vrea, ba chiar și cine nu. Seria meciurilor proaste pare să nu se mai termine. În primele întâlniri ne-a salvat scorul. Să nu-mi spuneți că ați văzut ceva mai de Doamne-ajută la dubla cu Orhei, la turul cu Alașkert, sau la meciul cu Sibiul… Și a urmat seria neagră: 2-3 acasă (la Giurgiu!) în returul cu armenii, înfrângeri cu Botoșani (0-2 tot acasă, dar la Pitești…), Astra (1-2 la Giurgiu, dar în deplasare…) și acest umilitor 1-3 cu Voluntarii, și un amărât de 0-0 printre ele, cu Mlada Boleslav, în Europa Ligue.
Bre, m-am hotărât: gata cu fotbalul, până s-or trezi amorțiții ăștia, că nu văd rostul pierderii de timp și nervilor pe care mi-i produce vinovatul nr. 1 al debandadei ce distruge din interior Steaua. Da, de el e vorba, de patronul-în-tot-și-toate, al cărui scop suprem pare a fi distrugerea Stelei. O mai exista vreun patron care să-și saboteze cu atâta entuziasm singura afacere profitabilă?
Așa că o să iau o pauză, ce se anunță lungă… lungă, până oi vedea că treaba revine măcar la nivelul de până la declanșarea crizei. Și notez pentru posteritate echipa aruncată în luptă aseară: A. Vlad Belu, Marc, Botezatu (18 ani), Panțâru – Ov. Popescu, Perianu (17 ani) – Șerban (19 ani), Ardelean (18 ani), Moutinho – Gikiewicz. Nu de alta, dar să alcătuiești o astfel de echipă, cu jucători abia ajunși la Steaua, unii de numai 2-3 zile, e halucinant.
Toshi`s world 