26
Sep
16

CE LE TOT SPUI, REGHE?


Și al treilea antrenament pentru meciul cu Villarreal a fost dezamăgitor. ”Juniorii” Bornescu (36), Maftei (aproape 36), Marinescu (32) au fost cât pe-aci să le facă o surpriză frumoasă fanilor petroliști, veniți să vadă și ei o partidă de liga I…

Meciul a început promițător și, dacă, în doar primul minut, arbitrul ar fi acordat penalty la brânciul dat lui Popa de către Acsinte, treburile s-ar fi limpezit rapid. Așa, însă, steliștii au revenit la măcinatul în gol caracteristic și, colac peste pupăză, au primit gol: 0-1!

”Voluntarii” au fost egalați repede și jocul părea să revină la normal. Ca să folosesc o expresie consacrată, mi s-a părut că întrevăd ”cristalizarea relațiilor de joc”, dar mi-am dat seama că puținele faze în care mingea circula șnur erau rezultatul inspirației de moment a unor jucători foarte buni, dar cu evoluții oscilante.

La începutul reprizei secunde, De Amorim, la fel de șters ca în toate meciurile de până acum, e faultat în careu de Filipov: penalty! Mie mi s-a părut fault clar – De Amorim avea prim planul, iar bulgarul, de la spate, l-a lovit peste picior, dezechilibrându-l. Văd că toată suflarea anti-fecesebistă se vaită de mama focului că n-a fost nimic. Ba, antrenorul ”voluntarilor”, Florin Marin, a dat în clocot: ”A fost viciere de rezultat. Cred că arbitrul a condus tot meciul pentru Steaua.”  Nimic despre faptul că Filipov avea deja galben, dar Hațegan nu l-a acordat și pe al doilea… Nimic despre repetatele faulturi nesancționate ale rudimentarului Acsinte, care a primit cartonaș galben abia spre sfârșitul primei reprize, la o fază de ”roșu” direct. În schimb, după ce l-a îngălbenit pe Tamaș, Hațeganl-a avertizat că la primul fault îi dă roșu…

Așa că, la 2-1 și Steaua controlând jocul, Reghe se gândește să-și facă, și să ne facă, viața mai grea, înlocuindu-l pe Tamaș cu împiedicatul de Enache, iar pe Achim cu exasperantul Tudorie. Abia intrat, Enache gafează stupid, e depășit, se centrează, iar centrul apărării privește apatic cum un atacant advers, singur-singurel, catapultează mingea-n poarta lui Niță: 2-2! Altă surpriză? Nu, Momčilović înscrie cu capul. Uf, 3-2! Și, surprinzător, ”voluntarii” se încumetă să atace periculos o Steaua mai debusolată ca niciodată. Nu credeam că o să asist la trageri de timp, care au culminat cu un cartonaș galben pentru… Niță!!!

Izbăvitorul fluier final a consemnat o nouă victorie, a șaptea din zece partide, dar am rămas cu aceeași insatisfacție ca la mai toate meciurile din acest sezon. Ce mai, treaba nu merge, rămân cu același scepticism. Ce le tot spune Reghe, de nu pricep nimic băieții ăștia? Bre, vine ”El submarino amarillo”!!! Cu așa joc, la ce să ne așteptăm de la meciul cu spaniolii?…

25
Sep
16

ȚAREVO (8) – THE LONG WAY HOME


screen568x568Sâmbătă a fost ziua plecării. Am strâns calabalâcul și am coborât pentru ultima întâlnire cu marea. Parcă să mă facă să regret și mai mult plecarea, cerul era limpede, soarele era tot mai fierbinte și marea abia șușotea. După o scurtă plajă și mici discuții la o cafea, ne-am despărțit de prietenii bulgari și polonezi, ne-am schimbat adrese și ne-am urat să ne revedem iar, în Bulgaria, Polonia sau România. Sau, după cât de încântați fuseseră Kiril și ai săi de sejururile în Egipt, să ne vedem pe undeva, pe lângă piramide…

Prânzul a fost mai scurt și a prilejuit un incident tipic românesc. Microbuzul venise cu doi șoferi, care coborâseră și ei, cică, să bea o cafea. Numai că ceilalți din grup le-au adus și lor să mănânce de toate. Deh, era all inclusive, nu? Numai că gazdele au sesizat că nou-veniții nu aveau brățările distinctive și au început să facă gălăgie. M-am dus la ei și am lămurit rapid lucrurile – am plătit 30 de leva, 3 de căciulă, și totul s-a calmat. Acum, mă întreb cum naiba să se descurce bieții oameni, plecați pe la 5-6 din București, conducând 7 ceasuri până la Țarevo, iar firma să nu se fi gândit să le aranjeze un prânz prin contract? Așa că a ieșit obișnuita țigănie care ne însoțește peste tot…

Una peste alta, a fost un sejur perfect, adică aproape perfect, că au fost reprizele de ploaie… Hotel frumos, apartamentul spațios, curat, mâncare bună variată – porc, vită, pasăre, pește, miel, iepure, mezeluri, brînză, cașcaval, salate, prăjituri, fructe, băuturică, tot ce vrei, pe gustul fiecăruia. Animatorii au fost foarte activi – spectacole, volei, darts, bile, bingo, concursuri. Hotărât lucru, e mai plăcut în extra-sezon. Desigur, amatorii de vânzoleală preferă atmosfera fierbinte, agitația, dar mie mi-au ajuns atâția ani de balamuc. M-ar crede cineva azi că am fost cândva DJ la Mamaia?

Când să plecăm, ghinion: n-am găsit muskatova la singurul magazin deschis din zonă, așa că am sperat că voi găsi undeva pe drum, la o oprire. Am avut noroc, am găsit, așa că mă voi putea delecta acasă.

După cum am presupus, drumul a fost lejer, fără aglomerația de care am dat de multe ori în Bulgaria. În plus, surprinzător, nici taxiul n-a întâmpinat probleme în București, așa că am intrat în casă la câteva minute după ora 21. Home, sweet home! Bucuria revederii căminului m-a făcut să uit de meciul lui Dinamo, ca să văd înainte de culcare că bieții cățeluși, în extaz după eșecul Stelei, cu vise la titlu și îmbățoșări canine, se-mpiedicaseră de granzii de la Chiajna… Bossul de la RIN a ajuns la capătul răbdării și a anunțat că e gata să renunțe să mai întrețină canisa. Păi, bine, bre, îi lași orfani? Ei, acu` să-i vezi pe coregrafi: socios, alea, alea, DOAR DINAMO BUCUREȘTI…

După victoria cu Botoșanii, pe locul 2 au ajuns oltenii Olguței, drept care a apărut un nou concurent pentru Șumudică și Andone: Mulțescu, antrenorul CSU Craiova. Ia citiți colea: ”Am început să ne gândim la meciul cu Steaua și îl pregătim în consecință. Pentru noi e foarte important. Probabil pentru Steaua nu e, că am văzut că ne ia de sus și nu reprezentăm nimic pentru primele trei locuri. Ăsta e discursul celor de acolo, sunt aroganți, după ce au cumpărat tot ce e în România. Au și aroganța să ne jignească, nu știu de ce, sau să ne minimalizeze. Poate e un lucru bun că noi suntem outsideri, venim pe turnantă. Încercam să le răspundem pe teren, nu numai să ne ridicăm la valoarea titratei echipei Steaua, sau nu mai știu cum îi spune.” Ca să vezi, aroganții ăia de la echipa aia căreia bietul Mulțescu nu mai știe cum i se spune îi jigniră, îi luară de sus, îi minimalizară. Mama lor de aroganți, las` că le arată juveții duminica ailaltă … Muicăăăăăă… Să vedeți cum vin ei pe turnantă…

Și-acușica… `napoi la ale mele, gata vacanța !

24
Sep
16

ȚAREVO (7) – DO VIJDANE!


Când m-am sculat ieri și am văzut că-s doar 10 grade, mi-am zis că o să fie nasol. Dar soarele strălucea, nori ioc și… a fost o zi excelentă. N-a fost prea cald, doar 20 de grade,  dar am stat la soare pe malul mării și a fost foarte plăcut. Zău, aveam nevoie de săptămâna asta fără griji…

Au fost hazlii niște nemți pe care i-am întâlnit în lift. O pereche în vârstă, 100% mutre germanice, blonde, distinse, din Stuttgart. Se văitau că nu pot telefona și, vai, la recepție nimeni nu vorbește germana. ”Dar ați încercat în engleză?” ”Nu, dar cum de nu știe nimeni germana?” Ei, asta e, mai sunt și de-ăștia. Chestia era simplă, ei apăsau pe butonul cu numărul din Germania, dar nu introduceau mai întâi prefixul țării… Am mai schimbat câteva vorbe și au părut foarte mirați când le-am spus că președintele nostru e neamț. Dar i-am băgat total în ceață când i-am îndemnat ca, la următoarele alegeri, să voteze un român. În compensație…

bingo

Seara, le jour de gloire est arrivée! Pentru că era prea răcoare, distracția s-a mutat în lobby bar. S-a  organizat un bingo, am stat între familia de bulgari, polonezii cu care participasem la concursul cu cântece și filme și o pereche de români din microbuzul nostru. S-au tot strigat numerele, pe care nevastă-mea le găurea ori de câte ori le găsea pe hârtiuța ei. Și a câștigat, bre! Bineînțeles, ne așteptam ca premiul să fie… 20% reducere la SPA. Ei, bine, nu! Am câștigat o sticlă de muscat alb ”Sophia”. Ghinionul meu, care nu beau decât roșu… Dar, de data asta, voi bea un strop când ne vom reuni toți duminică, acasă, cu copiii, cu soacra, cu Fiara. Abia aștept.

Bre, pe bune, a fost o săptămână extrem de plăcută, liniștită, lipsită de bulibășeala obișnuită la mare, în sezon. Mi-a amintit de un sejur de acum câțiva ani în Halkidiki, înainte de Crăciun. Culmea, și atunci am plecat pe o vreme ca acum, în jur de 20 de grade. Dar era decembrie…

Ei, gata, mic dejun, strâns bagaje, la 1 vine microbuzul, ne așteaptă 7-8 ore de drum. Vești proaste de acasă. Am vorbit la telefon cu administratorul blocului, care mi-a spus că nu s-au demontat încă schelele de la bloc. Tot răul spre bine, că eram pus pe șmotru, să-mi aranjez balconul mare. Așa o să mai prelungesc vacanța un pic. Do vijdane, Țarevo! A, să nu uit să-mi cumpăr o sticlă de grozdova pe drum…

P.S. Am citit adineauri că a fost cutremur mare azi-noapte… Sper sa fie bine. 

23
Sep
16

ȚAREVO (6)


Dacă dimineața a fost cam răcoare, spre amiază s-a încălzit, așa că, după prânz, ne-am dus spre malul mării și ne-am așezat pe chaise-longue-uri. Plăcut, dar vântul destul de rece, am rămas cu tricoul pe mine. Dar erau unii care făceau baie. Deh, apa avea 24 de grade, afară erau 18. Cu siguranță, însă, la ieșire îi lua cu dârdâială, că se înfășurau în prosoape… Am sporovăit cu noii noștri prieteni bulgari și ne-am bucurat de o nouă zi calmă. Au apărut nori, s-a lăsat din nou răcoarea, și mai toți s-au acoperit cu prosoapele.

mv5bmjy1zwfimdktnjlhos00ndkxlwewztmtowi0nzc2zdyznda3xkeyxkfqcgdeqxvymjaxodg3nzy-_v1_Pe la cinci am urcat în cameră. La fix, pentru că s-a pornit o răpăială care a continuat până târziu, ceva mai potolit, totuși.  Așa că… am început un nou serial, ”One of Us”, patru episoade ce se anunță foarte interesante. Un drogat omoară o pereche de proaspăt căsătoriți, apoi îi ia mașina unuia și se îndreaptă, inexplicabil, spre satul unde trăiau familiile celor doi tineri uciși. Se răstoarnă cu mașina, e salvat de cei cărora le ucisese copiii, dar știrile TV fac ca ei să-și dea seama pe cine salvaseră. Să vedem ce va urma.

După primul episod, am dormit puțin după-masă, continui să dorm puțin noaptea, așa că picotesc în timpul zilei, mai ales când mă uit la televizor sau pe calculator. După cină am mai urmărit un episod al serialului și am încercat să prind repriza a doua a meciului cu CFR. Mi-a fost imposibil să găsesc un stream decent până spre minutul 70. budDupă cum ați văzut, antrenamentul s-a dovedit o catastrofă. Bun, CFR-ul bătuse cu 5-1 Astra, ceea ce trebuia să-i pună în gardă pe steliști, dar să-ți dea două goluri zăbăucul de Bud… Steliștii păreau fără vlagă, același joc dezlânat, aceeași lipsă de coeziune, aceeași impotență. 12 goluri în 9 etape? Nu știu când a mai fost așa ceva la Steaua. Ca întotdeauna, ineficacitatea atacului îi face pe apărători să se avânte, iar adversarul abia așteaptă momentul pentru un contraatac… Am văzut înregistrările golurilor. Jenant! Dacă în alte meciuri au fost improvizații de apărare, acum se afla în teren cea mai bună formulă defensivă pe care o poate prezenta Reghe. S-a greșit copilărește, penibil. Păi, dacă CFR-ul i-a făcut varză de Cluj, ce ne-așteaptă cu Villarreal? Nici nu vreau să mă gândesc…

22
Sep
16

ȚAREVO (5)


Vremea închisă a făcut ca miercuri să fie o zi de plimbat pe malul mării, de urmărit valurile înspumate și ascultat zgomotul făcut când se spărgeau, de discuții cu prietenii pe care ni i-am făcut și de văzut un alt serial – ”The Ketteridge Incident”. Îmi plac serialele australiene, dar ăsta nu m-a atras mai deloc, l-am dormit vârtos,  dar d-na Tosh îl urmărește cu interes. Îl terminăm azi și sper să găsesc și ceva mai pe gustul meu.

picture17După prânz, am intrat și noi în jocul de petanque. Ce s-a mai amuzat nevastă-mea când a auzit că bilelor li se zice ”ghiulé”! Mă rog, e un fel de petanque, căruia ei îi zic ”bocea”, cu accent pe ”o”. Cred că l-au preluat din spaniolă sau italiană, unde există jocul ”bochas”, respectiv ”boccia”. Fiind prima oară când jucam, ne-au făcut praf niște puști bulgari. Unde-o fi respectul pentru vârstnici? Nts, nts, nts…

Aseară, după cină, am urmărit niște dansuri irlandeze – trei băieți și trei fete au încercat o versiune a spectacolului lui Michael Flatley. S-au străduit ei, nu-i vorbă, a fost plăcut, dar mi s-a părut că așa-zisele dansuri irlandeze semănau mai mult cu… răcenița bulgărească. Probabil asemănările astea fac ca bulgarilor să le placă foarte mult dansurile irlandeze. De altfel, la Sofiaexistă ”Irish Dance Academy ”. Dar să nu fiu rău, muzica a fost cea pe care o știți și  ne-am simțit bine,mai ales că am mai înmuiat răcoarea nopții cu nelipsita grozdova

De dimineață, când m-am trezit, erau semne de o bună, părea că va fi soare, dar văd că iar s-a  înnorat. De altfel, prognoza până la plecare, poimâine e cam așa: mai mult înnorat și maximum 20-21 de grade. E temperatura mea preferată, dar aici ar merge vreo 3-4 grade în plus…

Pe vremuri, Ziua Națională era la 9 septembrie, marcând ”eliberarea Bulgariei de către Armata Roșie”, cum era și la noi cu 23 august. După 1990, Ziua Națională se serbează la 3 martie – pe 3 martie 1878, în urma războiului de independență împotriva Imperiului Otoman, Bulgaria a fost eliberată, cu ajutorul trupelor ruse și române. A fost diferit de ceea ce s-a întâmplat cu Țările Române, întrucât Bulgaria era parte a Imperiului, pe când noi  eram doar sub suzeranitate. La 9 mai 1877, Kogălniceanu a declarat independența, apoi a început războiul cu turcii, pe când bulgarii, după înfrângerea turcilor, deveniseră  principat, provincie autonomă a Imperiului Otoman, dar, de fapt, erau un stat independent. Ca și noi, aveau în fruntea țării un prinț german, Ferdinand Maximilian Karl Leopold Maria de Saxa-Coburg și Gotha.

Pe 6 septembrie 1885, Bulgaria și-a mărit teritoriul cu o parte a Traciei Răsăritene, numită de turci Rumeli, regiune a Imperiului locuită majoritar de bulgari și a încercat alipirea de alte teritorii, Macedonia (limba macedonenilor slavi, după părerea mea, e un dialect al bulgarei) și… Dobrogea. Necazul era că, pentru a-și proclama independența ca stat, bulgarii aveau nevoie de aprobarea marilor imperii, care preferau să se respecte Tratatul de la Berlin din 1878, care recunoscuse de jure independența României, Serbiei și Muntenegrului, nu și a Bulgariei. Salvarea bulgarilor a venit din… Turcia, unde izbucnise revoluția Tinerilor Turci, în 1908. O bună șansă pentru Marile Puteri să mai ciupească un pic din muribundul Imperiu Otoman – Austro-Ungaria să ia Bosnia-Herzegovina, Anglia să ia teritoriile arabe din Orient, rușii să pună mâna pe strâmtori. Așa că orice slăbire a Turciei era binevenită, deci proclamarea independenței Bulgariei pica la fix.

La 22 septembrie 1908, Bulgaria și-a proclamat independența, principatul a devenit regat, iar prințul (kneaz) Ferdinand a devenit rege (țar). În ziua următoare, Austr-Ungaria a anexat Bosnia-Herzegovina, iar Grecia Creta. Imperiul Otoman continua să se prăbușească…

Așadar, azi e Ziua Independenței – Deniat na nezavistimostta. Unii dintre cei de aici au liber, așa că va fi ceva mai liniște.

Ooops, după ce mi-am băut kafențe, am vrut să dau o fugă până la țărm, să mai urmăresc valurile. Ghinion, ploua mărunt. Așadar, meteorolgii… zbârka!(așa se zice și aici) Clar, e zi de filme… Iar diseară e antrenamentul cu CFR-ul. Am apucat să citesc un interviu hazliu cu ”autorul ultimului hat-trick din Liga 1”. Cristi Bud, bre, marele atacant a cărui unică performanță e că i-a ”înscris” bombei sexy a handbalului româno-maghiar, Gabriella Szűcs (1,85 m…). I-auziți-l: ”Mă bucur că sunt în formă înainte de meciul cu Steaua. Sper să marchez din nou cu ei. Golurile cu Steaua sunt diferite doar pentru presă. Eşti mai mediatizat dacă marchezi cu Steaua, dar are aceeaşi valoare un gol cu Steaua ca unul cu Timişoara…suntem încrezători şi cred că putem lua puncte. …mă gândesc că noi suntem CFR şi ne putem bate cu oricine.”  Și nu se gândește doar la asta, Bud vrea și la Națională! Bine, bre, cum zici tu…

21
Sep
16

ȚAREVO (4)


Ieri dimineață, când am ieșit afară, era ceva mai răcoare decât în ziua precedentă, deci pe gustul meu. Ca urmare, ne-am pus prosoapele de plajă (plajni kărpi, cum se zice pe-aici) pe chaise-longue-uri și ne-am lăsat mângâiați de soarele mai milos. Chiar și așa, aveam să observ mai târziu că nevastă-mea apucase să se-nroșească ceva. Eu rezist mai bine, așa că la mine nu e pericol de usturimi și vaiete…

V-am zis că se aștepta o ploicică pe la 10. A trecut de 10, de 11, de 12, de 13… Nimic! Când ne-ndreptam spre restaurant pentru masa de prânz, au început să se strângă norii, așa că ne-am hotărât să renunțăm la terasă și să mâncăm înăuntru. Băiatul de la bar a reținut indicațiile din zilele anterioare și mi-a umplut paharul cu cuburi, apoi a turnat grozdova rakia până sus. Ca să-ncep masa cum trebuie… Am mâncat, iar lucruri bune, dar ploaia… ioc! Am urcat în cameră să luăm kărpi-le și… a-nceput o răpăială de toată frumusețea. Neama problemi! Avem serialul… Am mai văzut trei episoade și, cum ploaia încetase, am coborât la barul de lângă piscină.

0000311922-article2Cu paharul de grozdova în mână am privit marea înfoiată (în sfârșit!), apoi ne-am așezat la o masă. După câteva minute, s-a apropiat o doamnă și a întrebat politicos: ”Svobodno?” (E liber?). I-am arătat locurile libere și i-am răspuns: ”Razbira se, molea.”(desigur, poftiți). Erau o familie de cinci persoane, dintre care cel mai în vârstă, tatăl soțului, semăna cu vărul Alecu. L-am întrebat dacă e scriitor și a făcut ochii mari. I-am explicat cum stă treaba, au râs cu toți și mi-au zis că e doar un biet inginer… Fiul lui era tot inginer, dar lipsa de locuri de muncă (și la ei s-a cam făcut praf industria) îl făcuse să ajungă nu știu cum la o farmacie. Făcuse liceul englez, vorbea limba, bineînțeles, așa că a putut conversa cu nevastă-mea, în timp ce eu am vorbit cu ceilalți. Mi-am adus aminte că la Plovdiv, de unde erau ei, exista și o Universitate Americană, încă de pe vremea lui ”bai Toșo” (Jivkov). Acolo am vrut să-mi trimit juniorul în `95, ar fi terminat cu diplomă a Universității din Maine, dar el n-a vrut. Din cauza unei fufe după care era topit…

Bulgarii erau o  familie foarte simpatică, de la care am aflat diverse amănunte despre viața de la ei, precum și faptul că ei consideră că Rumăniia e mai avansată decât Bălgariia. Se plângeau de salarii și pensii mici, dar mi-au tot povestit de concedii și revelioane petrecute prin Bulgaria și străinătățuri – Turțiia, Gărțiia, dar și Eghipet. Fuseseră și la Bukureșt, ”oraș mare și frumos” și la Sinaia, unde le-a plăcut teribil ”țarski dvoreț”, adică palatul regelui. Una peste alta, oameni cam cu aceleași probleme ca și noi. Erau foarte mirați că le vorbesc limba atât de bine, în timp ce eu îmi dădeam seama că, nevorbind-o de atâta vreme, mă mai împotmoleam ici și colo. Asta-i treaba cu limbile astea străine, se uită dacă nu le folosești…

Le-am spus un banc din vremuri uitate:

Pe vremea lui Ceașcă, un bulgar le povestește alor lui despre concediul petrecut în Romania.
– A fost groaznic. Am stat toată ziua în hotel de frică.
– Frică? Cum așa, bre?”
– Păi, peste tot am văzut rumâni cu țevi în mână, întrebându-se unul pe altul: ”ai prins bulgarii?”

queen-of-the-southNe-am despărțit prieteni, am plecat la masă, începuse să pice. Îi zic unui băiat în uniforma hotelului: ”Ce facem, bre, cu vremea asta?”. Omu-mi răspunde cu un zâmbet larg: ”Ekstra vreme! Pocivka za nas…” (Excelentă vreme! Avem și noi pauză…). Am mâncat, apoi… am terminat serialul. Surpriză! Va fi și sezonul 2… Din Mexico și Texas (ce-mi place cum pronunță ei Tehas când vorbesc spaniola…) năbădăioasa Teresa o să fugă în España, unde-și va crea un imperiu al drogurilor. Dar asta la anu`…

andone-ioanAm avut timp să văd și finalul meciului Viitorul-Dinamo. Am făcut fețe-fețe când am văzut că era 1-0 pentru haită. Băieții lui Hagi au ratat copios, dar au egalat norocos și era cât pe-aci să piardă în final, dar portarul lor a scos incredibil o minge a lui Rotariu pe care scria ”gol”… Mnogo dobre! M-a amuzat teribil Andone, DOAR EL îl depășește în comicăraie până și pe Cimpanzeul Roz, cu țopăielile și strâmbăturile pe care le face. Ce să mai zic de de declarațiile lui, adesea năucitoare… Așadar, meciul s-a terminat cu bine și, dacă nu se-ntâmplă vreo minune la antrenamentul cu CFR, joi seară, Steaua va avea 7 puncte avans. După DOAR 9 etape nu-i rău…

Azi se anunță zi de filme, că-s niște nori negri tuci, iar pe jos e ud, o fi plouat azi-noapte. Văd că nu-s decât 13 grade, iar maxima se anunță doar 18. Ce scădere spectaculoasă de temperatură! Dar  marea se vede frumos, așa înspumată cum e, iar aerul e proaspăt, curat, plăcut… Priaten den! (o zi plăcută!)

P.S. Un excelent colaj al GSP-ului:

761124-pjimage

20
Sep
16

ȚAREVO (3)


Ieri a fost zi de leneveală aproape totală. Nici nu ne-am mai obosit până la mare. De ce să facem cei 50 de metri până acolo, când piscina era la nasul nostru? Plus că barul era lângă noi, cu muzici, răcoritoare, prăjiturele și înghețată… Ne-am tolănit pe chaise-longue, tot la umbră, și am sporovăit de una, de alta, nu am neglijat nici sudoku. Deasupra pătratului cu cifre erau și bancuri, unul mi s-a părut haios:

O femeie avea un amant care o vizita în lipsa soțului. Într-o zi, fiul ei de 9 ani se ascunde în dulapul din dormitor. Soțul vine pe neașteptate, așa ca femeia îl ascunde pe amant tot in dulap.
Băiețelul spune „E intuneric aici.”
Bărbatul șoptește „Da, este .”
Băiatul -„Am o minge de baseball.”
Bărbatul -„Foarte bine.”
Băiatul -„Vrei s-o cumperi?”
Bărbatul -„Nu, mulțumesc.”
Băiatul -„Tata e afară.”
Bărbatul -„OK, cât costă?”
Băiatul – „$250.”

Peste un timp, cei doi nimeresc iar în dulap.
Băiatul -„E întuneric aici.”
Bărbatul -„Da, este .”
Băiatul -„Am o mănușă de baseball.”
Bărbatul -„Cât vrei pe ea?”
Băiatul -„$750.”
Bărbatul -„Fie.”

Dupa câteva zile, tatăl îi spune băiatului : „Ia-ți mingea și mănușa și hai afară să jucăm baseball.”
Băiatul: „Nu pot. Le-am vândut.”
Tatăl: „Cu cât?”
Fiul: „$1000.”
Tatăl spune „Nu-i frumos să-ți jefuiești prietenii așa. Te duc la biserică, trebuie să te spovedești”.
Se duc la biserică și tatăl îl pune pe băiat să intre în confesional și închide ușa …….
Băiatul: „E întuneric aici.”
Preotul: „Iar începi?

V-am zis că animatorii sunt foarte activi, încercând să ne atragă în diferite jocuri. Ieri, chiar pe marginea piscinei, au organizat o întrecere de aruncat cercuri pe niște bețe înfipte într-un postament. În plus, ”șeful distracției” îi punea pe participanți să țipe, să se agite, să se-nvârtă etc. Distracții…

După cină, alt concurs. De data asta, 10 întrebări – cine cântă, cum se cheamă melodia, din ce film e. Lângă noi erau niște tineri polonezi, care au recunoscut muzicile de azi, niște nume de rapperi de care n-auzisem, dar au rămas încurcați la chestii familiare mie – ”Sex Bomb” al lui Tom Jones, Ricky Martin, pe care-l confundaseră cu Enrique Iglesias, filme ca ”Grease” sau ”Dirty Dancing”, sau țopăiala de acum mulți ani, ”Cotton Eye Joe”. Cooperarea polono-română părea să aibă succes, am completat 9 din cele 10 întrebări și am așteptat decizia juriului. Ghinion, au fost trei bilete cu 10 din 10. Noi îl ratasem pe… Robbie Williams. Ia să vedem ce premiu se dă… Ha, 20% reducere la centrul spa! Mai bine dădeau și ei o bere, cum au zis râzând polacii mei. Ne-am despărțit prieteni, ei fiind foarte încântați că susținusem discuția în polono-gimnastică. Deh, v-am zis eu, o limbă nu-i ca bicicleta – n-o folosești, o uiți repede…

jalniciLa înapoierea în cameră, alt episod din ”Queen of the South”, am văzut 9, mai avem 4. Înainte de culcare m-am uitat să văd cu cât a bătut Astra. Că doar revenise Cimpanzică pe bancă, nu? Surprise-surprise! Astra – Gaz Metan 0-2!!! E clar că Pustai ăsta al medieșenilor e fecesebist – a luat un punct în Groapă, trei la Giurgiu, să vedeți cum o să fie mielușel în fața ciobanului… Văd un titlu: ”Suntem jalnici, ne îndreptăm spre play-out”. Acu` o să mă delectez citind declarațiile maimuțoiului și justificările, că știți ce se mai umfla în pene: ”Pentru Astra, sezonul va începe atunci când va fi Șumudică pe bancă!

Ei, e timpul să cobor la micul dejun… Afară-i frumos, cald, aud că la București e nasol. Și aici se anunță o ploicică după ora 10. Dacă-i ca aia de ieri, e foarte bine!




Urmează..

AL 27-LEA, DESIGUR...

STEAUA, ROMANIA`S BRIGHT STAR

http://www.fifa.com/classicfootball/clubs/club=1914834

Ce fu, lună de lună

Despre ce-i vorba

Comentarii recente

shab on CE LE TOT SPUI, REGHE?
Ovidiu on CE LE TOT SPUI, REGHE?
Sam Murray on CE LE TOT SPUI, REGHE?
CelMaiPoliticosPrese… on CE LE TOT SPUI, REGHE?
CelMaiPoliticosPrese… on CE LE TOT SPUI, REGHE?