07
Feb
16

MAI TARE CA BIRLIC


Alexa și Birlică

Chirurgul și birlicul pe gânduri…

Acu` să nu vă luați după adoratorii ciobanului albanez… Sub pod totul se face cu un profesionalism care-l depășește până și pe cel din Groapă. Administratorul special al celei mai frumoase și iubite, dl. Radu Birlică, e tranșant:„Eu sînt genul de om care vorbeşte de prezent, dar sper ca pe viitor să fac din Rapid un club european şi voi aduce aici cei mai buni specialişti în marketing care să promoveze acest brand”. La anul trebuie să revenim în Liga 1.” Mă fac că nu observ că dl. Birlică pare cam pesimist cu privire la promovarea pe care corsicanii și-o doresc chiar în vara asta, și mă uit la măsurile pe care le ia cel ce speră să facă din Rapid un club european…

Mai întâi s-a asigurat ca toți băieții să fie majori și vaccinați, așa că i-a trimis în India, unde nu intră nimeni fără 6-7 înțepături, după cum ne informează Ionel Ganea. Și, grijuliu cu sănătatea băutorilor de apă de Azuga, a mai parafat și două contracte… sănătoase.

Unul e cu clinica de medicină sportivă Acibadem din Turcia. Trei ani de zile de controale amănunțite, totul gratuit, până și intervenţiile chirurgicale. Ba, mai mult: ”vom primi şi bani din partea clinicii, eu fiind foarte bun prieten cu directorul pe Europa al companiei.” Asta da amiciție…

Al doilea este cu o clinică din Bucureşti, „Fit4you”. Acolo, rapidiștii vor fi supuși la ”electrostimulare musculară prin care se realizează contracţia muşchilor, cu ajutorul impulsurilor de joasă tensiune. Această metodă activează prin stimuli 90 la sută din sistemul muscular„, după cum precizează atotștiutorul Birlică. Și cu directorul ălora o fi foarte bun prieten…

la-mircea-macelaru-macelarieDar, cum farmecul vieții trece prin stomac, „Pentru următorii mulţi ani, la Rapid vor veni lunar sute de kilograme de carne, mezeluri și fripturi la discreție.” Tot  gratuit, se-nțelege! Furnizorul este carmangeria «La Mircea Măcelaru’», care ”va livra lunar la baza de la Pro Rapid produsele care vor asigura cele 3 mese pentru jucătorii cazați acolo.” Adio, sandwich adus de-acas`!

iulian-popa-india

Uite, mamă, ce indience mi-am tras!

Și, fiindcă o masă bună trebuie udată cu ceva, ”Șefii din Grant au semnat un contract cu un furnizor de bere.” Care? Nu știu. Vorba lui Bănică ăl bătrân: ”Dar cine e alesul, rămâne un mister…” Or reveni la mai vechiul amor cu Holsten. Și, cică, ”mai sînt în discuţii şi cu alte companii.” Să vedem cu ce-or veni din India… Că Birlică ăsta pare mai tare ca Birlic!

Breaking news! Au scăpat de șobolani!!! Garantat Leapșă: ”Jucătorii Rapidului au schimbat duminică, chiar înaintea meciului cu Volyn, locul de cazare. Aceştia s-au mutat la un stabiliment luxos de cinci stele, Raviz Hotel, fiind extrem de mulţumiţi de condiţii şi de primirea avută. Băieţii lui Dan Alexa continuă să savureze experienţa indiană la cote înalte…” Ei, așa mai merge. Savurați, nu vă jenați… Namaste, mânca-v-aș! Te pui cu Birlică?

06
Feb
16

ȘI SOSI ZIUA CEA MARE


Amicul Lucky îmi trimite un link. Păi, bre, așa mă știi? Să-mi scape mie ceva despre cea mai frumoasă și iubită? Așadar…

moraru3Se vede treaba că Valerka e tare chibzuit. Nu e zgârcit ca Berlusconi, care ne arăta buzunarele goale. Nu, bre, el a făcut economii zi de zi, ceas de ceas, de când a devenit marea speranță albă a Grantului. Și ce scop măreț! Precum Ferdinand și Isabela cândva, Valerii și Violeta l-au însărcinat pe chirurgul-șef  Alexa să ia calea Indiei. Și, mai priceput chiar și decât navigatorul genovez, Alexa a nimerit la fix: India, nu America. Numai că maleficii fecesebiști și-au băgat și aici coada, altfel nu văd de ce, așa cum ne informează draga noastră presă, ”Din păcate pentru giuleșteni, Dan Alexa nu se va putea baza pe mai mulți jucători importanți.” Păi, cine putea să-i împiedice? Cu siguranță, Prodanca și Regheblat, slugile ciobanului albanez…

Și, capac la toate, ”Principala absență va fi a fiului lui Ionel Ganea, George.”  Conștiincios, cum mă știți, m-am informat despre indispensabilul George Ganea. E o perlă! Ne garantează însuși riepăru` Leapșă, care decretează: ”mare talent, cu potențial foarte mare de creștere.” Așa o fi, că are Leapșă ăsta un ochi… Mâine poimâine îl vedem pe junioru` Găniță lângă Budescu în China. Numai să nu se repeadă ca ta-su în arbitri, că-i trag ăia un kung-fu de pierd Giuleștii ditai perla…

Mi-am completat informațiile de la pretinii de la Transfermarkt.  Perla pare mai curând mărgica găinii din ”Punguța cu doi bani”, că e prețăluită la numai 100 de mii de euroi. N-au ăia ochiu` lu` Leapșă, format la alba-neagra… Scrofuloși la datorie, cum îi știm, alemanii socotesc și ne prezintă performanțele perlei în cele trei luni sub tricoul stropit cu apă de Azuga: 17 meciuri, dintre care 6 ”on the bench”, 1 ”not in the squad” și 1 absent din cauză de ”National team match”. Așadar, în 9 meciuri, a prins 215 minute în teren, ba a dat și-un gol!

Dar, fatalitate! D-na Ganea, mămica lui, nu l-a lăsat pe junior să bată drumu` până-n India, așa că a devenit… principala absență.  Și ce-a pierdut… Ce primire la aeroport… Vă las în compania inimitabilei descrieri a inimitabilului Leapșă, cronicarul istoricei vizite pe meleagurile de obârșie:  ”Indienii au făcut coadă la aeroport pentru a-i vedea pe jucătorii Rapidului, iar antrenorul Dan Alexa a fost întâmpinat cu ghirlande de flori, după un drum care a durat 17 ore.”  Civilizați băieții indienii locali. Au făcut coadă, nu s-au îmbulzit ca ghiolbanii… Și, ne informează Leapșă, 707322-calicut-indiaLa hotel, jucătorii au fost primiți în stil tradițional indian, pentru a se acomoda mai bine cu locul aflat la 6.000 de kilometri de casă.” Nu sunt deloc familiarizat cu stilul tradițional indian, dar mijlocașul Răzvan Trandu ne explică: „Ne așteptam să fie condiții grele, dar nu în așa hal. Este o mizerie de nedescris. Este foarte greu de respirat acest aer.” No problem, chirurgul îi îmbărbătează: ”nu le este ușor, dar trebuie să trecem peste acest inconvenient. Cu cît trecem mai repede, cu atît ne va fi mai ușor„.

707321-o-covering-mouth-shocked-facebook-890x445Ce ne mai zice Leapșă: ”După ce au făcut cunoștință cu o parte din cultura locală, Dan Alexa și-a convocat elevii la primul antrenament pe pământ indian.” Cultura locală? Vreo carte, vreun muzeu, cevașilea? Nicolae Vasile ne spune altceva: ”s-a trezit în toiul nopții și a observat cum prin camera sa se plimba un șobolan uriaș”. Cum, bre, păi president Burcă declara acum ceva timp: ”Vom sta la un hotel foarte frumos cu condiții de cinci  stele. Am trimis oameni acolo pentru a cerceta condițiile.”  Și, când colo, surprise-surprise: ”Rapidiștii stau într-un alt hotel decît cel inițial, la periferie, pentru că a fost găsit ocupat deși făcuseră rezervări din timp.Rapid IndiaCum zisese cpt. Nicolae Vasile la sosire? A, da! ”Este o senzație unică, nu am mai trăit așa ceva. E un semn foarte mare de respect pentru noi.” Curat respect, coane Nicule…

Dar, se știe, nimic nu poate frânge entuziasmul rapidist. Ce naiba, ”suntem peste tot acasă!”: ”La puțin timp după ce s-a acomodat cu împrejurimile, Dan Alexa și-a scos jucătorii la primul antrenament pentru a-i pregăti pentru cele trei partide amicale care vor avea loc pe tărîm indian.” Abia le așteptăm…

 

ionel-ganea-trece-la-fapte-a-depus-plangere-la-dnaP.S. Găniță Sr. ne explică treaba cu ”principala absență”, cea a lui Găniță Jr.: „Nu l-am lăsat din motive medicale. Fiecare om care se duce în India trebuie să facă șase sau șapte vaccinuri.” Ei, poftim! Pentru 6-7 vaccinuri acolo să piardă junioru` senzația unică a vizitei unui șobolan uriaș, parte din cultura locală…

 

29
Jan
16

COPY-PASTE STRÂMB


Un rus și un român în luptă aprigă

Luptă aprigă între un rus și un român

Bre, e nasol de tot… GSP-ul mă informează că ”Steaua ratează țintă după țintă, în ciuda transferurilor anunțate de Becali la TV. Echipa lui Rednic, în schimb, se grăbește să facă totul oficial. Legal, perioada de transferuri a început ieri, iar prima echipă care și-a legitimat noile achiziții a fost Dinamo.

Dacă Steaua ratează țintele, Dinamo aduce numai de-ăia muc și sfârc:

  1. Paul Batin de la FC Botoșani
  2. Sergiu Hanca de la ASA 2013 Tg. Mureș
  3. Valentin Lazăr de la CS Concordia Chiajna
  4. Victor Rîmniceanu de la FC Viitorul Constanța

Cred că Reghe își mușcă pumnii de furie că a ratat țintele astea și s-a mulțumit cu ciurucurile de Bourceanu, Pintilii, Marica, Momčilović, Bawab, Gebhart. Și ce-o mai fi pe țeavă, că văd că GgB a deschis larg băierile sacului cu euroi…

Cu cele patru ținte neratate și legitimate prompt, Dinamo face copy-paste în meciurile de pregătire – 1-1 de trei ori, unde a întâlnit echipe super-tari.

Mai întâi, Shijiazhuang, care a ratat titlul în China și a ocupat un excelent loc 7, la numai 28 de puncte de primul loc. Dar evărbraiții (că așa le zice: Shijiazhuang Ever Bright) se mândresc cu cel mai mare număr de remize – 15, jumătate din meciuri…

Maistru` Vrînceanu ne liniștește însă: ”Achizițiile au calitate » Jucătorii noi s-au evidențiat cel mai mult.” Drept care ”Trupa lui Rednic a fost însă echipa net superioară, i-a dominat pe chinezi la toate capitolele şi, chiar dacă nu a marcat mai mult (deh, a trebuit să-și bage un evărbrait autogol…) , a avut multe ocazii periculoase, în special prin Batin.” De altfel, noua vedetă a canisei e pus pe fapte mari: „Sînt mulțumit de evoluția mea, am avut mai multe ocazii importante, dar din păcate nu am marcat. Sper ca în următoarele amicale să mă răzbun„. Șo pe ei, Batine, răzbună-te! În plus, ”Pe final, chinezii au început să joace dur, enervîndu-i vizibil pe dinamovişti.” Deci, e clar, Dinamo e învingătoarea morală. Cu siguranță că băieții Strâmbului au salutat galeria la bustul gol… La sfîrșitul jocului, marele antrenor a fost foarte nervos și a refuzat să vorbească cu presa, dar Vrînceanu ne asigură că este mulțumit de prestația cățelandrilor lui.

Ei, și a urmat meciul cu Aris Limassol, reprezentanta puternicului campionat cipriot, revenită în prima ligă după un sezon în cea de-a doua. Până și optimistul Vrînceanu a suferit la meciul cu mândra ocupantă a locului 8, echipa antrenată de olteanul Neagoe. ”Remiză chinuită… Roş-albii abia au egalat pe finalul unei dispute pline de durități și cu realizări fotbalistice minime. Jocul a fost unul de uzură, nespectaculos.” Și, dacă fotbal nu e, hai s-o punem de-o țigănie, ca-ntre rumâni. Un spumos dialog între cei doi antrenori:

– Eugene, aveţi primă pentru meciul ăsta?! Nu ajunge ce ne faceţi cu arbitrii?! Potoliți-vă, că vă dăm trei puncte, pentru noi e doar un amical.

– Mircea, toată viaţa aţi furat şi mai aveți tupeul să vorbiţi? Aţi avut un singur şut pe poartă, ce te vaiţi atît?.

Dar, dragi căței și cățeluși, fiți calmi! Puriul e stăpân pe situație: ”Staţi liniştiţi, v-aţi descurcat bine. Cel mai important pentru mine este că nu v-aţi accidentat la cît de violenţi au fost adversarii. Dacă nu fluiera arbitrul ăla doar pentru ei, puteam să îi şi batem. Sînt mulţumit de apărare, dar vreau să ne creăm mai multe ocazii de gol. Nu e problemă, mai lucrăm, de asta sîntem aici„. Deci, cum ar zice Caramitru, ”Mircea, fă-te că lucrezi!”

Nici al treilea meci n-a fost ușor. Adversara tot de pe locul 8, dar din campionatul Rusiei. FK Ural Ekaterinburg, locul de naștere al pitorescului Elțin, la o aruncătură de băț de Moscova – 1700 de km… Și de data asta proverbialul noroc al Strâmbului părea să-și pună amprenta: nici nu începuse bine meciul și rușii ăși dăduseră autogol. Numai că, evident, a intrat în acțiune maleficul FSB, dacă n-o fi telefonat Putin personal. Mai întâi, un penalty acordat de arbitrul corupt de foșnetul  rublelor, și egalare. Apoi încă un penalty,. Indignat, șeful haitei și-a scos potăile de pe teren și, cu chiu, cu vai, a acceptat să se reia jocul. De milă, rușii au ratat penalty-ul, în aplauzele entuziaste ale lui Ekeng, Harlemică, Marcelică, Pulifrici și ceilalați.

Vorba vrînceanului: ”Cantonamentul din Cipru devine pe zi ce trece un test al nervilor tot mai dificil pentru Mircea Rednic.” Dar, la bine și la rău, hâldanii sunt mereu alături de favoriții lor: ” Jocul de aseară a fost oprit în două rînduri, pentru că suporterii lui Dinamo prezenţi la meci au aprins mai multe torţe care au ajuns chiar şi pe gazon.”

Din Antalya vin și vești dătătoare de speranțe. Cică se-ntoarce un alt câine de mic: Hatem Elhamed. Iar israelianul  cu thawb și kufiya (de-aici o veni și ”scufia”?) nu uită de coșmarul veșnic: „Vreau să joc la Dinamo, în derby-uri, cu 40.000 de oameni în tribune, să batem Steaua!„.

Ei, să vedem ce năzbâtii mai aflăm luni seară, după meciul cu Ruch Chorzów.  Cu Vrînceanu înainte! Uite că Dinamo ne face să uităm că liga I e lipsită de comicii nr.1…

27
Jan
16

DEFILARE ÎN GROAPĂ


Pe GSP apar o mulțime de știri despre Dinamo. Presupun că autorul lor e fan al echipei din Groapă, pentru că majoritatea articolelor sunt de un comic nebun, ai zice că Dinamo e Barcelona, iar Rednic mai ceva ca Guardiola…

O foarte recentă corespondență din Limassol e intitulată  ”Frăția golului -Gnohere și Essombe sînt mai mult decît colegi de cameră”. Ooooops! Vă dați seama ce reacții a stârnit, ce comentarii haioase au apărut…

692183-gheorghe-hagiDar ce noutăți ne servește dl. Victor Vrînceanu, mâzgăliciul de serviciu? Cică Harlemică Gunoieru` și Marcelică Hai-și-om-bé ”sînt atacanții cu care Dinamo a defilat în prima parte a sezonului și cu care formația din Ștefan cel Mare dorește să atace play-off-ul.” I-auzi, bre… ”Dinamo a defilat”… Pe muzica lui Gică Hagi?

Păi, după așa o defilare, cum să nu dorești să apuci play-off-ul. Așa că ”Gazeta i-a vizitat pe cei doi fotbaliști de 27 de ani în camera lor de hotel de la Limassol și i-a provocat pe mai multe teme de sezon.

Cei doi dau, în general, răspunsuri decente, de bun simț, dar se mai umflă nițel și-n pene (dacă nu le-o fi scos din burtă conu` Vrînceanu…): ”echipa se bate pentru toate trofeele puse în joc.” Essombé e fanul Strâmbului: ”Ce m-a impresionat cel mai mult la Rednic a fost că `citește` foarte, foarte bine adversarii și face echipa în funcție de asta. Puțini antrenori pot să `simtă` cu adevărat adversarul.” Ei, da, mare cititor Puriul ăsta… Cei doi vorbitori de fransé au alte preocupări, cititu-i obosește, probabil: ”Cînd sîntem în cantonament ne jucăm nonstop pe Playstation.” Probabil că așa respectă ei tradiția și se pregătesc de cempionzlig

27
Jan
16

LOACH


Anul acesta, pe 17 iunie, Ken Loach va împlini 80 de ani. Până în 1990 a realizat mici filme TV, artistice sau documentare. Semnificativ mi se pare faptul că o adaptare TV a sa după Cehov, ”A Misfortune”, din 1973, a fost ”redescoperită” după… 40 de ani. Criticii mai menționează și calitățile unui film din 1980, ”The Gamekeeper”.

Întâmplarea face ca, în ultimele luni să fi văzut câteva din filmele sale de după 1990, dar nu în ordinea cronologică a apariției lor.

Primul a fost ”Carla`s Song” (1996), cu Robert Carlyle în rolul unui șofer de autobuz scoțian ajuns în vîltoarea evenimentelor din Nicaragua, și cu Scott Glenn în rolul unui expat american.

Apoi , ”The Wind that Shakes the Barley” (2006), povestea a doi frați irlandezi care luptă împotriva englezilor în anii`20.  Filmul a obținut o grămadă de premii, printre care și Palme d`or la Cannes.

Și ”Hidden Agenda” (1990), cu excelentul Brian Cox, trata tema luptei IRA împotriva englezilor. Un film în care brutalitatea britanicilor e tratată fără menajamente. Premiul juriului la Cannes.

În ciuda titlului, ”Route Irish” (2010) nu are nicio legătură cu Irlanda. E vorba de războiul din Irak, unde americanii numiseră cea mai periculoasă zonă de acces ”Route Irish”. Dar, ca și în alte filme ale lui Loach, atacul e îndreptat împotriva autorităților. Eroul principal, Fergus, căutând să afle cauzele morții unui prieten, descoperă cum se acoperă crimele de război comise împotriva irakienilor.

Nominalizat la Cannes, a pierdut ”Palma”, ca și ”Jimmy`s Hall” (2014).  Aici, proaspăt reîntors din America anilor `30, un irlandez transformă sala comunală într-un loc unde localnicii să se distreze, să citească, să deseneze, să cânte – ce mai, casă de cultură. Dans sâmbătă seara, mers la biserică a doua zi dimineață. Nimic rău în asta, nu? Dar preotul local consideră că doar el e îndreptățit la educarea enoriașilor. Și cei înstăriți, și autoritățile sunt deranjați de inițiativa lui Jimmy Gralton. Și ce frumos sună muzica irlandeză…

Mai am pe listă ”Ae Fond Kiss” (2004), pe care mi l-am programat în zilele următoare.

land-and-freedomAm să mă opresc puțin asupra filmului care m-a impresionat cel mai mult: ”Land and Freedom” (1995). E un film despre o perioadă care m-a interesat întotdeauna, cea a Războiului Civil din Spania (1936-39). Alegerile aduseseră la conducerea țării un guvern de stânga: Frontul Popular, format din Partidul Socialist al Muncitorilor din Spania (PSOE),Stânga Republicană (IR), Stânga Republicană din Catalunya (ERC), Uniunea Republicană (UR), Partidul Comunist (PCE) și Partidul Muncitoresc al Unificării Marxiste – troțkiști antistaliniști (POUM), Acțiunea catalană (AC) și alte partide mai mici. Victorie strânsă, remanieri masive în armată, unde ofițerii superiori cu vederi de dreapta au fost înlocuiți și trimiși în garnizoane din colonii. Un grup dintre acești ofițeri a emis așa-numitul Pronunciamento, declarație de opoziție față de guvern. A izbucnit războiul civil care a dus la instaurarea dictaturii lui Franco, până în 1975. Forțele de dreapta au primit sprijinul Germaniei și Italiei, în timp ce republicanii   au fost sprijiniți de URSS și Mexic. Militanți de stânga din toată lumea s-au înscris voluntari în Brigăzile Internaționale. Românii au luptat de ambele părți – comuniștii de partea republicanilor, legionarii din Garda de Fier de partea naționaliștilor. A fost un război în care au avut loc atrocități inimaginabile. Așa cum a distrus Armata Roșie, prin epurările elitei conducerii ei, Stalin a contribuit din plin la înfrângerea forțelor republicane prin impunerea comuniștilor la conducere și marginalizarea celorlalte facțiuni republicane, ceea ce a dus la conflicte armate în sânul fostei coaliții republicane. Majoritatea statelor au interzis cetățenilor lor să participe la acest război, dar circa 600 de irlandezi, membri și simpatizanți ai IRA s-au alăturat forțelor naționaliste – erau catolici și luptau împotriva comunismului ateu.

În filmul lui Ken Loach, David, șomer, membru al PC britanic, se alătură unui detașament POUM împotriva rebelilor lui Franco. Chiar dacă luptau de partea republicanilor, autoritățile nu-i sprijineau cu arme și muniții. David cedează presiunilor politice și trece de partea Brigăzilor Internaționale pro-staliniste.  Ulterior, își dă seama de pericolul dictaturii staliniste ce se prefigura, își rupe carnetul de partid și se alătură din nou vechilor săi tovarăși din POUM. După o luptă în care, deși prost înarmați, îi înving pe franchiști, conducătorii POUM sunt arestați de comuniști și unitatea este desființată. David se întoarce dezamăgit în Anglia. Peste ani, la înmormântarea sa, nepoata lui ține un scurt discurs în care afirmă că, dacă n-ar fi fost stalinismul, revoluția spaniolă ar fi schimbat cursul istoriei.  Pe scurt, o critică a stalinismului pornită dinspre stânga.

Sunt momente din film caracteristice multor revoluții. Foarte interesantă mi s-a părut o adunare a sătenilor și combatanților republicani în conacul moșierului local, ocupat de ei. Se discută colectivizarea pământului, care urma să fie preluat de obște, după modelul kolhozului sovietic. Unul dintre țărani, sprijinit de un combatant american (bineînțeles…) se opune ideii, argumentând că el e mai pricopsit decât ceilalți pentru că muncește mai mult și mai bine. În consecință, fiecare ar trebui să fie răsplătit după munca depusă. Cam capitalistă idee, nu? Așa că nu mă miră că a fost respinsă de majoritate… O altă scenă impresionantă este execuția unui preot, acuzat că i-ar fi sprijinit pe fasciști. Luat în întregul său, filmul ar putea fi caracterizat ca un portret al revoluției, indiferent de locul în care ar avea loc, cu luminile și umbrele ei. Simpatiile lui Loach sunt, evident, de stânga, el este de partea celor oprimați, se opune capitalismului, dar respinge și dictatura de tip stalinist. E un fel de socialism romantic, strivit de excesele dreptei, dar și ale stângii.

În concluzie, filmele englezești rămân aceleași realizări solide, bine regizate, bine jucate, bine filmate. De aceea, Hollywoodul apelează mereu la importuri ”de împrospătare” de pe insulă. Curios, Ken Loach nu a ajuns acolo. Cred că, mai degrabă, el a refuzat să facă pasul. Are, totuși, un stil atipic…

24
Jan
16

OF, AMERICA…


Acum, când la noi se vorbește atât de legea care permite cedarea către bănci a caselor ipotecate, scăpând astfel de datorii, am văzut un film care cam dă la gioale mai vechiului dicton ”ratele au construit America”. Că s-a tot bătut monedă pe faptul că americanul așa trăiește: are de toate, că le plătește-n rate. Numai că-i pălește și pe ei câte-un necaz, un șomaj, o criză cevașilea…

În ”99 Homes”, Nash (Andrew Garfield) e muncitor în construcții și  locuiește cu mama sa și fiul lui în casa părintească. Numai că, într-o zi, se se execută ipoteca pe casă și ei sunt evacuați din ea de Rick Carver (Michael Shannon). Sunt obligați să părăsească de urgență casa, luându-și doar ce au putut încărca în camioneta lui Nash și se mută provizoriu la un motel. Carver își dă seama că Nash nu e un oarecare și îi oferă o slujbă. Prin tot felul de tertipuri, Carver speculează criza imobiliară pentru a acumula cât mai multe proprietăți. Lucrurile evoluează rapid, dur, fără milă față de victime.

Andrew Garfield, pe care l-am mai văzut în câteva filme, fără a mă impresiona prea tare, e cunoscut, presupun, mai mult pentru cele două ”The Amazing Spiderman” , gen de filme pe care nu îl gust, așa că mă rezum la rolul de față. Chiar dacă scenariul nu a fost prea generos în privința asta, Garfield joacă excelent. Îl vedem trecând de la disperarea falimentului, la acceptarea ideii că prosperitatea se obține doar prin smulgerea ei de la alții. Lupta ce se dă în sufletul său e însă evidentă.

Dar coronița o ia Michael Shannon, ajutat și de partitura oferită. Cinicul Carver e ca șoferul de curse care, văzând că un competitor are un accident, nu oprește, nu încetinește, ci apasă pedala de accelerație… El își motivează lipsa de scrupule printr-o declarație de o sinceritate nemiloasă: ”America nu-i ajută pe cei care pierd. America s-a ridicat ajutându-i pe învingători, formând o națiune a învingătorilor, pentru învingători, de către învingători.”

Finalul nu face decât să mai îndulcească imaginea Americii pe care o văzusem până atunci. Mama și fiul lui Nash refuză luxul oferit, pentru că e obținut prin mijloace murdare. Până la urmă, nici Nash nu mai poate suporta cruzimea metodelor lui Carver, chiar dacă ele stăteau la baza bunăstării redobândite…

De mult n-am mai văzut un film atât de crud, de crunt, care să prezinte America nefardată… Poate de aceea nici nu s-a bucurat de succesul unor filme mai slabe, dar pe linia consacrată: America the beautiful… God shed his grace on thee/ And crown thy good with brotherhood … home of the brave… și alte alea…

21
Jan
16

AI DRAC` HACKERI…


Cea mai frumoasă și mai iubită echipă din univers avea programat azi un meci amical la Chiajna cu galacticii lui FC Domnești. Numai că jucătorii au decis să nu se prezinte la meci. N-o fi avut cine să dea zăpada de pe teren? Ei, hoarda corsicană venise pregătită, cu lopeți și alte alea, că-i știți ce vrednici și iubitori ai roții cu pene sunt ei… Nu, bre, e vorba de mălai, cică magnatul apei de izvor nu le-a plătit încă restanțele – două luni juma` de salariu, plus alte datorii. Cum banii n-au ajuns în conturile lor, vajnicii apărători ai tradiție de la `23 încoa` au refuzat să joace. Zabastovka, cum s-ar zice în Sankt Peterburgul tinereții studioase a actualului  biznesmen din Azuga. După tratative cu gospodin Valerii, s-a ajuns la soluția de compromis de a participa măcar la antrenamente. Îmi și închipui ce chef vor avea…

Dar motivația patronului e fabuloasă, demnă de istoria aproape  centenară a echipei sărmane și discriminate: „Trebuia să ni se facă o plată de la unul dintre lanţurile de supermarketuri, dar nişte hackeri chinezi au spart contul respectiv şi ne-au amînat.” Acu` rămâne să ne lămurim cine i-a amânat: lanțul de supermarketuri? Sau hackerii?… Care nici nu cred că erau chinezi, ci – cu siguranță! – fecesebiștii oierului.

Numai că greva spontană a băieților chirurgului pune în pericol întoarcerea la origini, salutată cu entuziasm de corsicani. Căci iată ce a declarat un grevist: ”nici n-o să plecăm in cantonament, în India sau în altă parte”. Până atunci, rămâne cum am stabilit: Cika-laka!!!




Urmează..

AL 27-LEA, DESIGUR...

STEAUA, ROMANIA`S BRIGHT STAR

http://www.fifa.com/classicfootball/clubs/club=1914834

Ce fu, lună de lună

Despre ce-i vorba


Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 28 de alți urmăritori