18
Dec
17

AȘA AJUNGEAI RAPIDIST


vasile-copil-696x522De dimineață, ca în fiecare zi, îmi torn cafeaua, dau drumul la computer și butonez. Ajung, inevitabil, la site-ul tragi-comic al zăbestului. Trec peste niște statistici (!) despre Academie (!!) și despre AFC (!!!) și peste exaltatele rânduri dedicate miracolului turcesc al Sultanului Roz si al Săpunului său pentru a citi  un ”Interviu-eveniment cu Vasile Copil”. Păi, dacă-i eveniment… Mi-a scăpat la vremea lui, deh, îl publicase taman de ziua mea…

Pentru cei ce nu știu, Vasile Copil, azi în vârstă de 81 de ani, a jucat la Locomotiva/Rapid între 1956 și 1962. A prins și Naționala de 3 ori. Un interviu pe care nu l-aș fi citit, dacă n-aș fi aflat încă din start cum a ajuns nea Vasile în Giulești. E chiar interesant…

Așadar, ne spune venerabilul Copil: ”Se întâmpla în 1956. Atunci eu jucam la Progresul Combinatul Poligrafic Casa Scânteii. Era, practic, echipa naţională de tineret… Formaţia juca în liga a 2-a. Am fost puşti aduşi de prin toată ţara şi aşa am ajuns la Bucureşti… Apoi s-a desfiinţat, iar eu alături de mulţi alţi jucători de perspectivă am ajuns la Rapid. Printre aceştia Nae Georgescu, Miki Raab, Greavu sau Ene II… Factorul decisiv a fost Gheorghe Apostol, care fusese chiar Secretar de Stat în acea perioadă. Fiind mare rapidist el a validat aceste transferuri.” Cu o precizare: Gheorghe Apostol, de care am mai pomenit și în ”ApostolulRapidului”, era pe atunci președinte al Consiliului Central al Sindicatelor, membru al Consiliului de Miniștri, deci avea rang de ministru. El e cel care a ratat la mustață șansa de a fi leader maximo în locul lui Nea Nicu… Deh, cum scriam acolo, ”bieții giuleșteni au fost persecutați rău de tiranii ăia. Și lungă-i lista persecuțiilor astea…” Iar formularea ”fiind mare rapidist, el a validat aceste transferuri…” îmismulge un zâmbet…

Și-uite-așa, nici nu mai e nevoie să le arătăm celor care ”n-au fost membri de partid” că au fost, ba mai mult decât atât. Noi ne vedem de ale noastre, are grijă repăru`, hiphapăru`, Dragoș, bre, să ne mai delecteze cu o pagină din istoria echipei ”curate” și persecutate…

Anunțuri
18
Dec
17

SCLAVII CIOBANULUI


Să nu uităm de derby-ul etapei, disputat sâmbătă…

craiovacfrCele două candidate la locul 2 au jucat un meci pe viață și pe moarte, în stilul cu care ne-au obișnuit – numeroase faulturi, unele grosolane, simulări penibile (bineînțeles, Culio a luat din nou coronița…), înjurături birjărești (chiar și din partea celui care, teoretic ,ar trebui să-și educe elevii…), sub ochii unui arbitru mult prea permisiv. Primul cartonaș l-a arătat abia în min.42, deși, din cele peste 20 de faulturi de până atunci, măcar 4-5 meritau galbenul. Păi, cum să nu se dea la gioale dacă fluiericiul permite? Și-așa se ajunge la accidentări grave, la pierderi decisive pentru o echipă sau cealaltă…

Sigur, e de admirat ambiția cu care au jucat CFR și Craiova, modul cum au luptat până la ultima picătură de energie, dar cu fotbalul pe care ni l-au oferit nu cred că ar avea vreo șansă în confruntările din Europa League, unde speră să ajungă Deac și Băluță.

Așadar, Craiova-Cluj 2-1. Bre, vouă nu vi se pare că oltenii ăștia sunt sclavii ciobanului? Că trag pentru fecesebiști? Păi, cum, să fii bătut măr cu 5-2 de ăia și, în loc să te dai la o parte și să faci cărare spre titlu mândriei Arghialului, îi bați? Ce galerie au? Ce coregrafi? Uite, ăia care se bat cu cărămida-n piept că ”Doar Dinamo”. Ăia da suporteri gigea. Cum își îndemnau ei favoriții să stea capră… Emoționant! ”Scopul scuză mijloacele”, cum a zis nemuritorul Gambetta (păi, puteam să nu apelez la Caragiale?)

Ei, și-acum urmează meciul de diseară de la Timișoara. Ultima ocazie pentru amărâții lui Miriuță de a se vedea pe un loc de play-off… Sper să ne amuzăm bine.

 

17
Dec
17

EROIC


Așa mi s-a părut că au jucat băieții noștri în acest meci incredibil de greu, cu o echipă neașteptat de ambițioasă, care a jucat fotbal și a crezut în șansa ei la un rezultat favorabil.

Așadar, cu Colțescu la centru… Așadar, fără Benzar, Planić, Bălașa, Texeira, Budescu, Alibec… Așadar,  începând meciul cu doar 10 jucători pe teren, că Florinel era deja în vacanță… Pierzându-l încă din minutul 30 pe bravul Pintilii, excelent până atunci… Rămași în 9, după eliminarea Bizonului… Pierzându-l și pe înlocuitorul lui Pintilii, Ovidiu Popescu, ceea ce a făcut ca Dică să apeleze la coșmarul meu, Morais. Slavă Domnului, n-a mai făcut-o lată! Cam multe șanse pentru echipa lui Hagi să provoace surpriza pentru care dăduseră acatiste cei ce pregătesc deja strategia împiedicării cuceririi celui de-al 27 titlu de către Steaua noastră.

Și totuși, cu același providențial Niță, cu un Larie tot mai sigur, cu un impecabil Momčilovi ć, devenit în seara asta Marko… Golo, cu Man și Tănase hărțuind mereu apărarea adversă, cu Enache, Filip, Nedelcu și cu mai bune și cu mai rele, Steaua a obținut o foarte muncită și meritată victorie.

Mai sunt două puncte până la primul loc și-i așteptăm pe clujeni pe Arenă… Să începem play-off-ul de pe primul loc. Și să rămânem acolo. Acolo unde ne e locul. Și, de ce nu, e loc și pentru o evoluție onorabilă în dubla cu Lazio…

P.S.

Părerea mea despre eliminarea lui Gnohéré: decizie eronată! S-a tot discutat dacă l-a atins pe Țucudean, dacă l-a lovit atât de tare încât l-a doborât. Dar nimeni nu spune cum a început conflictul. Țucudean l-a înjurat pe Bizon și i-a pus mâna în gât. Riposta lui Gnohéré o fi fost exagerată ( eu n-am văzut să-l fi lovit pe simulant), dar, repet, a fost reacția la măgăria Țucudeanului. Care nu a fost deloc sancționat… În schimb, Harlem va lipsi și în meciurile cu Gazul și cu CFR, în februarie. Ceea ce nu e corect.

17
Dec
17

SFÂRȘITUL UNEI LUMI


inmormantarea-regelui-mihai-foto-adi-manolache-71M-a sunat ieri un prieten, care-mi zice că sunt cel mai regalist dintre republicani, să mă întrebe de ce nu am scris nimic despre înmormântarea Regelui. Ce rost avea? S-a scris și s-a vorbit atâta…

Am crescut într-o vreme când tot ce era legat de monarhie era stigmatizat. Nici măcar Carol I și Ferdinand nu erau pe placul celor ce ne scriau istoria cu cerneală roșie adusă din Est. Fuseseră niște regi care se nimeriseră și ei pe-aici. Ce ne trebuiau nouă nemții ăia, că doar s-ar fi găsit vreun Băse sau vreun Dragnea numa` buni să ne îndrume spre înfăptuirea mărețelor idealuri ale monarhiei multilateral dezvoltate…

Din tot ce se înfăptuise sub monarhie, ceea ce se scotea mereu în evidență erau căpitanul neamț sărac, deghizat și cu pașaport fals, ajuns regele Carol I, fanfaronadele lui Carol al II-lea și greva regală a lui Mihai I, menită a pune bețe-n roate făuririi noii societăți, sub flamura biruitoare a comunismului. Carol I și Războiul de Independență? Mda, era pe vremea lui Peneș Curcanul și  a vasluienilor, cu sergentul zece… Transformarea rapidă a principatelor feudale într-un stat modern? Industria, transporturile, modernizarea agriculturii? Marea Unire? Creșterea economică și culturală dintre cele două războaie mondiale? Evenimente care păleau în fața momentului apariției partidului comunist, a răscoalei de la Tatarbunar, a grevelor minerilor și ceferiștilor din 1929 și 1933, a ”universității” Doftana, unde erau întemnițați cei mai dârji fii ai poporului, a dictaturii regale a lui Carol al II-lea…

Prinsă între cele două mari puteri dictatoriale, România lui Carol al II-lea avea să piardă părți însemnate din teritoriul său – Basarabia, Ardealul de Nord. Formal, România era un regat, avea un rege. Dar, mai presus de el era Conducătorul. Care a decis: regele e prea tânăr, n-are minte, așa că ”nimeni nu va putea să-i supună problemele de stat şi oricine şi pe orice treaptă s-ar găsi în stat, va fi destituit de mine. …El este un simbol şi nu are dreptul să se amestece în conducerea statului.” Așa că, la 10 septembrie 1940, Ion Antonescu a ratificat sub proprie semnătură tratatul de cedare a sudului Dobrogei – Cadrilaterul. La 22 iunie 1941, Conducătorul a semnat către Armată: ”Ostaşi, vă ordon, treceţi Prutul! Luptaţi pentru dezrobirea fraţilor noştri, a Basarabiei şi Bucovinei”. Regele a aflat de acest lucru… de la Radio Londra…

După peste trei ani de război, în care pieriseră circa 72.000 de ostași români, rușii erau la Prut, gata să îi dezrobească pe frații moldoveni și să-i alipească Republicii Sovietice Socialiste Moldavia. Și, ce, i-ar fi stat rău Soiuzului până la Tisa și mai departe? Conducătorul ar fi rămas loial aliatului de la Berlin, cu riscul transformării României în ruine. Numai că tânărul ăla prostovan a ascultat de sfetnicii cu capul pe umeri și a ordonat arestarea lui Antonescu și semnarea armistițiului. Cu rezultatele cunoscute – ocupația sovietică, cei peste 40 de ani de regim comunist. Fapt pentru care unii l-au acuzat pe rege de trădare națională! De parcă s-ar fi putut altfel… Cine ar fi putut împiedica intrarea rușilor într-un teritoriu ce li se ”acordase” la Ialta de către aliații lor englezi și americani?

După câțiva ani, soarta amară a regelui a dus la abdicarea de la 30 decembrie 1947. O abdicare forțată, impusă de ocupantul sovietic. ”Un act de trădare a interesului naţional al României… slugă la ruși”, cum  aprecia acum câțiva ani fostul președinte Băsescu.  Cel care, la întrebarea idioată a unui ziarist, dacă o să fie în rang cu Principesa Margareta, în caz că noul statut al Casei Regale va trece în Parlament și dacă se simte confortabil în această situație,  nu s-a abținut de la declarații inepte chiar în perioada de doliu, după moartea Majestății Sale: ”Păi nu, poate îmi ridică și mie nepoții la rangul Principesei Margareta. Că eu am fost șeful de stat.” O fi și hăhăit după aia…

După zecile de ani în care a fost ironizat și umilit de tot felul de politicieni de doi lei, regele a avut parte de funeralii demne de o personalitate a istoriei noastre. Dar adesea totul a căzut în ridicol, tot felul de neaveniți îmbulzindu-se să dea declarații sforăitoare, jenante. Puțină decență nu strica.

Cu regele Mihai s-a sfârșit o lume. O lume pe care eu nu o mai văd resuscitată de o eventuală revenire a României la monarhie. Pentru că monarhia nu este o chestie cool, în care regele sau regina rezolvă totul cu mai știu eu ce fluturare a unei baghete magice. Monarhia este o instituție bazată pe structuri cândva solide, astăzi făcute țăndări. Regina Margareta și principele consort Radu mi se par o glumă…

Distincția, prestanța regelui Mihai au fost cu totul altceva. Simpla lui prezență impunea. Disprețuit de propriul său tată, de primul ministru ce imitase modelele italian și german, erijându-se în Conducător, umilit și amenințat în cei trei ani și ceva sub ocupația sovietică, regele a trăit departe de țara sa, făcând tot ce face capul unei familii pentru a-și întreține numeroasa familie, muncind în diverse locuri, diverse țări, așa cum o fac și oamenii de rând. Stigmatizat de o propagandă bine pusă la punct, regele Mihai și-a căpătat totuși respectul multora, chiar și al unor, cum e cazul meu, republicani convinși. Da, văd republica forma de stat potrivită acestor vremuri, dar nu pot să nu am un deosebit respect pentru ceea ce a fost monarhia românească, pentru Carol I și Ferdinand, sub a căror domnie s-a făurit și s-a consolidat ceea ce este statul român modern. Am rezervele mele cu privire la Carol al II-lea, nu ridic ditirambi domniei lui Mihai, gâtuită de condițiile istorice vitrege, dar plec cu pioșenie capul în fața celui ce a fost OMUL, soțul și tatăl. Dumnezeu să-i binecuvânteze memoria!

 

17
Dec
17

MURI STRIKES AGAIN


După înfrângerea de la Craiova, doftorul Mureșan a simțit dorința de a ne împărtăși dorințele lui: ”N-avem nevoie de ajutor de la Viitorul pentru că suntem pe locul 1… vreau Dinamo în play-off mult mai mult decât Botoşaniul din anumite motive… La fel și Astra, o vrem în play-off.” Ageri cum îi știm, mâzgălicii GSP au concluzionat: ”Atac dur după înfrângerea Craiovei + săgeți către Botoșani”.

Mă rog, cât de dur e atacul nu prea se vede, în schimb, la îndemnul ăluia micu`, știți voi, drăcușoru` ăla care-mi tot dă idei, m-am gândit: ”Ce-o avea mureșanu` cu bieții moldovani și de unde atâta simpatie pentru Dinamo și Astra?” Și m-am uitat pe rezultatele mândriei Arghialului… Cu Botoșani: 1-1 și 0-0. Patru puncte pierdute… Nasol, de ce n-au stat capră? Cu Dinamo: 1-0 și 2-0, cu Astra 3-2 la Giurgiu. Ăștia au stat! 100%, nouă puncte din nouă,și, în februarie, returul la Cluj, cu perspectiva ”12 din 12”, că n-ar fi prima oară când coaliția anti-stelistă își unește forțele. Vorba aia: oricine, numai Steaua nu!

Bre, da` cum facem noi să nu ajungă nici Craiova în play-off, c-ați văzut aseară… Și nici Recașul… Dar ce-ați zice de-un miracol de-ăla mare de tot: Steaua ioc puncte în ultimele cinci meciuri, locul 7. Aferim! Să se joace campionatul în familie… Felicitările și masa la RIN!

16
Dec
17

PE LOCUL 2


FCSB pe locul 2? Nu știți nimic, bre! Ia citiți acilea ce scrie în GSP (păi, unde altundeva?…) un anume Vrînceanu:

”Câinii” sunt pe 2 »

Trupa lui Vasile Miriuță e cea mai în formă din România, după CFR!” 

Păi, ia să citim, să ne dumirim și noi… Cică ”…în clasamentul formei de moment „câinii” stau bine. Mai exact, în ultimele cinci partide, bucureștenii au câștigat de patru ori, doar meciul cu liderul CFR fiind pierdut, 0-2, în Ștefan cel Mare. Singurii mai buni sunt chiar clujenii, care au victorii pe linie. Un alt semn că formația roș-albă e pe un trend ascendent este rezolvarea problemelor din apărare. În multe rânduri șubredă, defensiva a încasat doar trei goluri în ultimele cinci partide și e a doua cea mai bună în acest clasament, tot după CFR, care nu are nici măcar un singur gol primit!

Aha! Artimetica-i artimetică! Acu-i clar! E vorba de trendu` ăla ascendent și cele patru mari izbânzi cu galacticii Ligii: 3-0 la Medias, 2-1 cu Iasi (după penalty-ul văzut doar de Colțescu!), 3-0 cu Sepsi, 2-0 cu Voluntari.

Az a szép…

Și, ca să știm ce ne așteaptă, Vrînceanu (o fi băiatul lui Cristi, fostul jucător al lui Dinamo cel autentic…) ne citează din înțelepciunea lui Miriuță : ”știam că vom redresa lucrurile. Știu ce pot eu și știu ce pot jucătorii mei… Am lucrat și am discutat foarte mult cu jucătorii și am crescut împreună de la săptămână la săptămână …Sunt mândru de băieți! …adevărata față a lui Dinamo sub comanda mea o veți vedea în play-off! …nu ne va mai sta nimeni în cale.”

Așa că, păzea! Păzea, Craiovo! Păzea, fecesebeule! Păzea, Astro! N-o să le stați voi în cale-n februarie! După aia să vedeți adevărata fața a lui Dinamo. În play-out, cu Gazul, cu Iașii, cu Sepsi, cu Voluntari, cu Juventus… DOAR DINAMO BUCUREȘTI! Mereu cu botul pe labe, mereu cu coada pe sus…

12
Dec
17

STĂPÂNUL


Așadar, Lazio. Deci, o să mâncăm pizza, în timp ce alții rămân cu tocănița. Putea fi mai bine? Sau mai rău? La faza asta a competiției n-ai cum să te aștepți la niscai pescari. Deși… nici cu ăia nu se descurcă toți. Mai ales că au și niște nume de ți se-nnoadă limba-n gură. Cum ar fi Knatts… și cum i-o mai zice.

Ninel, sultanul roz din Kayseri, mereu cu gândul la Steaua, nu s-a abținut să nu kujete adânc: „Păi, și norocul ăsta cât să țină în viață?” Adică, vorba aia, ghinion, pisica neagră sunt lazialii ăștia…

Bre, acu` nu trebuie nici să ne speriem prea tare. Că ați văzut ce-a zis GgB – suntem salvați, l-a găsit pe mijlocașul care să fie all inclusive, ”să fie un mijlocaș de putere, dar și de atac, să poata dribla, să facă mai multe faze de poartă, să facă în așa fel încât Steaua să nu mai fie previzibilă în atac.” Și se-aude că ar fi vorba de bulgarul Hristo Zlatinski, acum coleg cu Băluță și Mitriță. Și nici nu-i așa bătrân ca Texeira, care și el tot de-aia fusese adus de patron… La cei 33 de ani pe care o să-i facă în ianuarie, Hristo (hai, că și numele o fi contat pentru cuviosul din Pipera…) e junior pe lângă Filipe. Dar, să vedem, astea-s doar speculații de presă. Da` să vă fie clar, că doar patronul are strategia lui: stăpânul se impune slujitorilor! Așa că să nu vă mai aud că îl ridicați în slăvi, sau îl faceți albie de porci, pe oricare ar fi antrenor. Ăla nu e decât un slujitor al stăpânului. Care stăpân le știe pe toate, nu?

Ce să facem? Ne-am procopsit cu ”stăpânul” ăsta, ne ducem crucea. Da` parcă-i de preferat unuia care-și mușcă degetele alea cu care cântă la pian…

Ei, măcar de-ar fi iarna asta un sfetnic bun. Numai că-i cam scurtă… Și ia uitați ce ne așteaptă în februarie. În  nici două săptămâni, patru meciuri: pe 10, cu CFR, pe 15, cu Lazio, pe 18, cu Dinamo (toate trei meciurile pe Arenă), pe 22, la Roma, pe Olimpico, cu Lazio. Dar, lasă, că știe stăpânul ce face. Cum, ce? Experimente, nu v-ați obișnuit?…

P.S.

De fapt, cele patru meciuri menționate vor avea loc între derby-urile din 3 februarie (la Mediaș) și 25 februarie, când vin galacticii de la Sepsi…




FCSB

”Gigi Becali a continuat activitatea cu echipa asta. El n-a preluat FCSB, a preluat Steaua” – Ilie Dumitrescu

E echipa la care am crescut, am câştigat campionate şi am jucat finală Champions League. Pentru mine, asta este Steaua, care e acum din Liga 1. Nu s-a desfiinţat niciodată! Ce rost are să spunem că e altă echipa? A avut continuitate.” – Dan Petrescu

Comentarii recente

Dawson pe STĂPÂNUL
Keitel pe STĂPÂNUL
Ovidiu pe STĂPÂNUL
Keitel pe STĂPÂNUL
Sam Murray pe STĂPÂNUL

STEAUA, ROMANIA`S BRIGHT STAR

http://www.fifa.com/classicfootball/clubs/club=1914834

Urmează..

AL 27-LEA, DESIGUR...

Ce fu, lună de lună

Despre ce-i vorba