18
Mai
18

CESTIUNI ARZĂTOARE


De dimineață mi-am băut cafeaua în fugă, am sărit de la una la alta și n-am ajuns să citesc GSP decât acum, seara. La un whisky on the rocks

portrait_screaming_clown_isolated_white_background_cg8p0711426c_thM-am delectat cu trei știri care punctează din nou caraghioslâcul în care se zbat aceiași dintotdeauna: Dinamo, Rapid și Marele Rozaliu. În timp ce noi ne facem calcule după calcule în speranța obținerii pohtei ce-am pohtit-o, titlul, caraghioșii au cestiuni arzătoare la ordinea zilei.

*

Dinspre RIN, zvon de răsturnare de situație. Pianistul șef s-a cam răzgândit în privința vânzării. Deh, partidul nu-l lasă de izbeliște… Cică s-ar mulțumi și acționar minoritar, dar cu controlul asupra noului stadion ce se va construi pe locul actualului velodrom, deci în zona neinclusă în administrarea lui Badea. Astfel, nu ar plăti chirie pentru meciurile jucate pe stadion și ar putea scoate bani din închirierea spațiilor comerciale care vor fi construite în jurul arenei. Păi, cum? Printr-o ordonanță de urgență dată de doamna Viorica. Așa cum a obținut Nicolae Badea actualul stadion Dinamo în 2002, printr-o O.U.G. a lui Bombonel…! Apoi, președintele CS Dinamo, George Cosac, ar semna trecerea în privat a utilizării noii arene. Pentru că CS-ul deține Parcul sportiv din Ștefan cel Mare. Pe scurt, pa kippa, pa turban, pa masoni. Sau, cum ar zice Iri: mișto! Și, uite-așa, New Dinamo o să ajungă să joace pe New Velodrome…

*

Alte vești îmbucurătoare vin de la FRF, unde Comitetul de Urgență (și la ăștia tot urgență…) a aprobat adăugarea unui nou articol la Regulamentul privind organizarea și desfășurarea jocurilor de baraj pentru promovarea în Liga a 3-a. Cu doar două săptămâni înainte de play-off… I-auziți: „în situația în care o asociație sportivă este desemnată câștigătoare a Ligii a 4-a într-un anumit județ/Municipiul București, AJF/AMFB va putea aproba modificarea formei și/sau structurii juridice a asociației sportive respective în scopul participării la barajul de promovare în Liga a 3-a„.

După cum știm, Academia Stavrid, pardon, Rapid, nu a reușit să obțină personalitatea juridică și CIS-ul, fără de care nu putea participa în barajul de promovare. În schimb, are personalitate juridică și CIS clubul cu frumosul nume de Fotbal Club R SA. Care FCRSA a solicitat deja la AMFB să fie considerată continuatoarea Academiei Rapid, iar decizia va fi dată de Comitetul Executiv AMFB, în urma unei cereri a Academiei Rapid de schimbare a structurii juridice, în intervalul 1-10 iunie. Și mai e o cerință: ”Stadionul pe care asociația sportivă și-a desfășurat jocurile de pe teren propriu în Liga 4-a să fie același și pentru clubul sportiv cu personalitate juridică.” Simplu, că tot n-au început lucrările pentru construcția noii arene, pentru Euro Douăzeci-douăzeci, FCRSA va juca în continuare pe Giulești, unde vom putea auzi entuziaste încurajări: ”Haide R!”

Comandantul CSA Steaua, Cristian Petrea, a anunțat: „Noi vom contesta această nouă prevedere … Nu se pot schimba regulile în timpul competiției.” Ei, na, nu se pot… Ce, ești copil, nea Cristi?

Mai era o bubă, opoziția altei rapide, AFC Rapid, cea care pretindea că ea este continuatoarea legendei vișinii și afumate și se zbătea pentru siglă și palmares. Din noiembrie 2017 până în aprilie 2018, au tot avut loc licitații pentru toate bunurile Rapidului, dar…ioc amatori. Păi, deh, cine să dea 3,4 milioane de euro pentru roata cu aripi? Au tot scăzut valoarea, ultimul preț a fost de 800.000 de euro. Ioc! Evaluatorul a stabilit valoarea bunurilor la 400.000 de euro. Poate s-o milostivi cineva să dea banii ăștia. Or fi-ncercat la GgB? Poate l-ar interesa…

Și iată că ”războiul rece” pare să se apropie de sfârșit și președintele AFC Rapid, Horia Manoliu, dă speranțe celor ce mai cred că mortul de la groapă e viu și sprinten. El pomenește vag de ”o înțelegere între cele trei entități care folosesc numele Rapid” (că mai sunt și diliii ăia ce-și zic Frumoșii Nebuni ai Giuleștiului). Și zice ceva de o unire, un acord, ”ca să existe un singur Rapid”. Păi, numai să dea dispoziție partidul și Primăria…

*

După ce a fost dat afară de la Kayseri, deși se bătuse cu pumnu-n piept că i se prelungise contractul, mă așteptam ca Ninel să facă, așa cum e obiceiul la zburătoare, ciocul mic. Aiurea! Ăsta a rămas cu impresia că e sultan… Ia citiți colea, omu-i neschimbat – un mitoman incurabil. Așadar:

Cred că peste 80 la sută mă voi întoarce în Turcia. … Dacă nu, prefer să plec în străinătate sau mai bine să aştept până îmi găsesc vreo ofertă.” Câtă prețizie… Matematici superioare… ”Peste 80%”!… Și tot la Turcia îl trage ața… Păi, cum a rămas cu chefereu`, cu pretinu` Gigi? Că parcă trăgeau de el… Da, bre, da` s-au schimbat treburile. ”Nu mai sunt Şumudică exhibiţionistul, ăla care stătea pe margine și se certa cu toată lumea. Mi-am dat seama că am avut de suferit în Turcia. Am fost de trei ori eliminat şi am ajuns la un standard la care, cu tot respectul pentru fotbalul românesc, nu mai pot să mă duc la orice echipă unde să mă înjure 50 de oameni în tribună și să mă facă ţigan şi în toate felurile.” Deci, în Turcia, merită. Chiar dacă  a fost de trei ori eliminat. L-or fi înjurat 50 de osmanlâi, l-or fi făcut… çingene, sau măcar ghiaur, și o fi răspuns și el așa cum îl știm, delicat… Păi, și-atunci, ce face Rozaliul, pe noi cui ne lasă? ”Prefer să stau acasă și să mă apuc de pictură sau de tuns iarba prin curte. E altceva decât să fiu înjurat. Voi aştepta o ofertă care să fie pe măsură.” Pictură?… Mânca-l-ar mama de hartist!  ​Bre, acu chiar că m-a făcut curios, ce ofertă care să fie pe măsură o primi marele antrenor? Parcă văd șeicii, masonii și rotschilzii bulucindu-se la ușa lui mai ceva ca la celălalt hartist, ăla cu pianul…

Reclame
16
Mai
18

ADIO, DOMNULE ȚOPESCU!


Ca pe toți care l-au cunoscut pe Cristian Țopescu, moartea lui m-a întristat.

A fost unul dintre cei care ne-au bucurat copilăria și tinerețea cu comentariile de la cele mai importante evenimente la care au participat și, adesea, triumfat sportivii români. Ce diferență față de mulți dintre cei de azi, care pun pe primul plan cancanurile, care vorbesc aiurea, gafând la tot pasul, facându-mă de multe ori să dau pe ”mute”…

Cum să uităm transmisiunile de la marile meciuri ale handbaliștilor, cu Penu, Gruia, Gațu și Birtalan purtați parcă spre victorie de glasul lui Țopescu? Cum să uit cursele lui Patzaichin, în care vocea comentatorului nr. 1 al României părea că îi împinge și ea canoea spre victorie… Sau strigătul lui după evoluția Nadiei la Montreal: Zece! Zece! Cum să uităm mazilirea lui Țopescu pentru că îndrăznise să afirme la televizor că fotbaliștii noștri ar trebui lăsați să joace în străinătate, pentru că ar avea de câştigat ei, cluburile, Federaţia, fotbalul românesc… Așa am ajuns ca Marea Finală de la Sevilla să fie comentată de adesea ilarul Teoharie Coca-Cosma. Atâta mai lipsea, să fi comentat Dumitru Graur…

Pentru toate emoționantele momente pe care ni le-ai oferit, mulțumesc, Cristian Țopescu! Dumnezeu să te odihnească!

15
Mai
18

CUȚU ȘCHIOP (XXXII): DINAMU` ȘI CIOCANU`


dinamo-implineste-70-de-ani-este-cel-mai-titrat-club-sportiv-din-romania-e1526298343915N-am avut timp ieri să scriu despre glorioasa aniversare din 14 mai… Cum, care aniversare? Cele șaptej` de primăveri ale clubului sportiv al Internelor. Dinamo, bre…

Mă uit și eu ca omul curios să văd ce scrie coana Wiki despre eveniment: ”A luat ființă în mai 1948, când Unirea Tricolor București, o echipă din prima divizie, preluată în luna ianuarie a aceluiași an de Ministerul Afacerilor Interne, a fuzionat cu echipa Ciocanul București din Divizia A. Până la finalul acelui campionat, cele două echipe din prima divizie s-au numit Dinamo A și Dinamo B. A doua echipă a retrogradat la finalul stagiunii, iar, peste un an, când a reintrat în Divizia A, a fost mutată la Cluj, apoi la Brașov, și, în final, la Bacău, punând bazele echipei FCM Bacău.” Scurt și cuprinzător, nu?

Scurt, da. Cuprinzător… nu prea. Căci treaba n-a fost așa de simplă.

Armata avea deja echipă în prima divizie, așa că era musai să aibă și Internele. Dar cum? Că A.S. Poliția era o glumă de echipă prin nu`ș ce divizie inferioară. Dar nu era o problemă, mergea și o fuziune, nu? Bun, dar cu cine? Păi, cu Unirea Tricolor, campioana din 1940-41, ultima campioană oficială de dinainte de război.  Echipa cartierului Obor, a negustorilor cu parale… Numai că noul regim nu privea cu ochi buni ”iesploatatorii”, pe care-i jumulise de ce aveau, ba îi și băgase la răcoare pe mulți. Așa că, în 1947, Unirea Tricolor o ducea mai rău ca echipa de la RIN azi. Stadionul ei, ridicat în 1924 lângă Gara de Est, ajunsese ca vai de el, avea să fie demolat pe la începutul anilor `50. Așa că milițienii au venit cu propunerea preluării clubului de căte Ministerul de Interne, promițându-se câte-n lună și-n stele: păstrarea numelui, a culorilor (albastru-galben), a cartierului, a stadionului, care urma să fie renovat și modernizat, a jucătorilor celor mai valoroși, precum și aducerea altora. Ce mai, transformarea Unirii într-o forță. Cum oborenii nu prea erau încântați  de alăturarea la un minister ce se remarcase deja prin acțiuni de represiune, s-a recurs la presiuni și amenințări și, la ședința din 4 octombrie 1947, s-a bătut palma și echipa a fost redenumită Unirea Tricolor MAI. Numai că treaba mergea prost și se simțea miros de retrogradare. Așa că au mai pus-o de o fuziune. De data asta, a fost vorba de Ciocanul, cum fusese redenumită Maccabi București, echipa comunității evreiești din Capitală. Deh, Maccabi simboliza evreii burghezi capitaliști, acum și sioniști. Așa că noul nume suna mai muncitorește…

Și, la 11 aprilie 1948, ”Sportului Popular” anunță că ”Ciocanul și Unirea Tricolor MAI au devenit Dinamo A și B”. Mișcarea fusese făcută prin… aducerea  ”în mijlocul Sindicatului M.A.I. două formațiuni de esență populară pe care să se împletească și să se realizeze eforturile de care sunt capabili sindicaliștii noștri.” Cele două ”formațiuni de esență populară” erau sindicatele Unirea Tricolor și Ciocanul. Pentru că ”Ridicat la înălțimea unei probleme de Stat, sportul a devenit în tânăra noastră Republică Populară Română ceea ce trebuia demult să fie: o acţiune de fortificare şi educare civică pornită din popor și pentru popor.” Așa erau vremurile, prin ”sindicalizări” de astea trecuseră toți…   Urmarea? ”Sindicatul M.A.I. va activa cu două grupări polisportive în care vor fi dezvoltate toate ramurile sportive. Grupările vor acționa sub denumirea «Dinamo A» pentru fostul A.S. Ciocanul și «Dinamo B» pentru fosta  Unirea Tricolor.” În ultimele două etape ale sezonului cele două au jucat sub noile lor denumiri, purtând totodată tricouri roșii cu litera „D” albă pe piept. Dinamo B avea să retrogradeze, cu numai un punct mai puțin decât… A.S. Armata.

DINAMOÎn sezonul următor, 1948-49, Dinamo A a devenit Dinamo, cel pe care îl știm astăzi, 14 mai 1948 fiind considerată data înființării clubului MAI. Deci, Dinamo este urmașa… Ciocanului/Maccabi. Și, ce coincidență, în aceeași zi se proclama statul Israel! Ce mai potriveală. Și, ca o ironie amară a istoriei, 14 mai e și Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste…

Dinamo B, adică fosta Unirea Tricolor, a jucat în divizia secundă, câștigând-o, dar… n-a promovat, din cauza celeilalte echipe Dinamo. Așa că s-a mutat la Brașov, devenind Dinamo Brașov. Asta până în 1956, când a ajuns… Dinamo Cluj, apoi, în 1958, Dinamo Bacău (care în timp s-a mai numit SC, FC, Selena, AS și FCM, până la desființarea din 2014). Așadar, FCM Bacău ar putea fi considerată urmașa… Unirii Tricolor. Până și culorile erau aceleași: galben-albastru… Deși, din 2005, există altă Unirea Tricolor, la baza „Laromet” din Bucureştii Noi, la o aruncătură de băţ de ProRapid. Să n-ajungă în prima ligă, că precis apare vreun Talpan care să le ceară ceva milioane despăgubiri…

Haios este că, după Revoluție, când echipa Internelor era amenințată cu desființarea, unii (în frunte cu Procuroru` Dinu) au schimbat repede numele în Unirea Tricolor, pentru a salva ce se putea. Am auzit că apucaseră să pună noul nume chiar pe intrarea la stadion, în spatele statuii lui Patzaichin.  Ce mai conta că, de fapt, Dinamo din 1989 n-avea nicio legătură cu formația înghițită de MAI în 1948…

Așadar, au urmat 70 de ani în care a primat rivalitatea cu clubul Armatei, cele două cluburi contribuind din plin la marile performanțe ale sportului românesc. Și acest lucru trebuie apreciat. Astăzi s-au schimbat lucrurile. Sportul nu mai este element al propagandei comuniste, banii nu mai sunt asigurați doar de stat, grosul vine de la alți finanțatori. Iar  fosta echipă a MAI a ajuns de râsul tuturor prin artificiile menite a o menține în viață. Actualul finanțator se chinuie de ani buni să scape de ceea ce era cândva una din  cele două mari puteri ale fotbalului românesc. Se vehiculează tot felul de nume cică interesate în preluarea echipei. Printre ele și cel al israelianului Pini Zahavi. Sună ca o întoarcere la matcă. I-o schimba și numele? Ciocanul sau Maccabi?

15
Mai
18

NICI ACU` NU PUTURĂ PITICII…


Așadar, echipa care a pierdut împotriva codașei play-off-ului învinge pe un stadion arhiplin, la Craiova, acolo unde nu bătuse nimeni până acum…

Vorbeam înainte de meci  cu amicul D. despre ce va fi. I-am spus că speranța mea e în… apărarea oltenilor, pe care o consider cea mai slabă din play-off. Și, ați văzut, nici ăstora nu le-au făcut multe probleme neputincioșii noștri.

Da, a fost altceva decât la Iași, n-am mai văzut brambureala de acolo, băieții s-au luptat așa cum nu i-am mai văzut de mult. Dar nu ăsta e fotbalul pe care îl aștept de la steliști. Rar am văzut combinații, dribbling-uri, faze spectaculoase. E drept, ar fi fost și greu în fața unei echipe de cotonagari și simulanți. N-aș vrea să reiau părerile mele despre Hațegan, dar mi s-a părut că el a permis prea multe faulturi ale oltenilor, unele foarte dure. Am mai spus-o, Steaua trebuie și poate să câștige orice meci, chiar împotriva unui arbitraj potrivnic, dar în astfel de cazuri apare pericolul ripostelor… Și, ați văzut, cartonașe galbene și chiar roșii, cele acordate lui Morais (nu știu de ce, dar cred că asta a și vrut…) și lui Pintilii, care… se afla pe bancă!!!  În fine, nu arbitrajul e baiul. Să-l lăsăm pe nea Nelu Crăciunescu să disece fazele…

Dică a surprins printr-o formulă de echipă fără Bălașa, Filip, Man și… Budescu (!!!). Ca și prin dispariția totală a lui Alibec, dar aici e altă poveste. Înlocuitorii au fost Morais (slab, mult sub ceea ce juca la Astra), Popescu (care nu-și mai revine), Florinel Coman (destul de bun, dar s-a văzut că n-a prea jucat) și Moș Filipe, mereu tânăr și ambițios. O formulă de echipă căreia i-am găsit mai puține cusururi decât celei standard. O echipă de luptători care a smuls o victorie când a trebuit. Și, hai să fim sinceri, după mizeria de la Iași, după scenele din final, cu steliștii prăbușiți pe teren, cu cele patru puncte mai puțin decât CFR, v-ați fi așteptat să-și revină băieții noștri? Uite că s-a putut! Oamenii meciului: Bălgrădean, Pintilii și Texeira. Buni Planić, Momčilović și, surprinzător și îmbucurător, Benzar.

Și, astfel, ultima etapă ne poate bucura. Dar numai dacă… Dacă Steaua nu joacă, Doamne ferește, ca la Iași. Și, mai ales, dacă nașul Gică îi pune piedică Bursucului. Pentru că, să nu uităm, înaintea ultimei etape, CFR are un punct mai mult…

14
Mai
18

DE DOI BANI SPERANȚĂ


E titlul unui vechi film italian de care nu-mi mai amintesc nimic. Dar e și o expresie care caracterizează perfect starea în care se află Steaua înaintea ultimelor două meciuri ale acestei ediții a bietului nostru campionat.

Nu mă așteptam la vreo minune la Giurgiu, dar nici la o prestație atât de palidă a Astrei. Parcă am văzut Steaua la Iași: nicio idee de joc, niște flăcăi care se agitau fără vlagă în jurul obiectului ăla sferic … Ceea ce a făcut să vedem alt CFR, care nici măcar nu s-a obosit să blocheze orice drum spre propria poartă. Că n-avea rost, giurgiuvenii aveau altele în minte, nu jocul de aseară. Așa că am asistat, probabil, la cea mai ofensivă partidă a echipei ce ne obișnuise să se apere compact și să spere într-un contraatac norocos. Un 2-0 lejer, care ar fi putut fi mult mai mare, îl duce  pe Bursuc la patru puncte în fața Stelei. Clujul se poate pregăti de sărbătoare.

Desigur, putem face tot felul de calcule în privința șanselor Stelei la titlu, dar ele nu-și prea au rostul – totul depinde de meciul de diseară. Dacă piticii bat, s-a terminat, iar rămâne GgB cu buza umflată. Un egal sau o victorie a alibecilor mai lasă ceva speranțe pentru ultima etapă, când finul e la mâna nașului. Numai că Viitorul pare să-și fi pierdut cheful de joc, având prestații palide în ultimele două meciuri… Iar Steaua, după acel 3-0 de la Giurgiu, și-a pus singură piedică, în ultimele trei meciuri nemaiobținând decât două puncte. Așa că, până și în eventualitatea a două victorii, totul depinde de Ianis și ai lui. Ceea ce e jenant pentru o echipă cu pretențiile Stelei…

11
Mai
18

CU ARIPI LARG DESCHISE


Ninel nu se lasă…

Sultanul din Kayseri, ăla călare pe-un murg nărăvaș, și legat la cap (nu de durere, ci cu un fel de turban local…), umflându-se-n penele tradiționale și înjurând ca sub pod. Ăla care o luase pe urmele lui Borcea cu pregătirile pentru cempionzlig.  Căruia i-au prelungit bașkanii contractul, că altu` mai brava nu-i în toată Avrupa, aferim! Deh, turu-l terminase pe locul 5, la egalitate cu Beșiktaș, care era pe locul 4. Și până la primul loc erau doar 6 puncte. Mizilic!

Mă uit și eu după ultimele lui isprăvi, să văd cum a mers în returul ăsta. Un retur de lokum. Adică ”rahat” pe turcește… Zgubilitic cum îl știm, Ninel s-a pus cu gura pe osmanlîi: siktir! pehlivan! și și-a tras niște pedepse. Bine că nu mai e ca pe vremuri: mazil! yatagan! În schimb, pe teren? Rezultate? Cam… yok! Bătute cât cuprinde… Goluri primite? Prea multe – çok fazla! Înscrise? Pe sponci … Haram!  Și, de unde visa la podium și la cadâne mângâindu-i ochii cu unduiri lascive, iată-l pe locul 8. Și mai sunt doar două etape. Și tare mi-e că bașkanu` șef nu-l prea mai are la inimă pe ghiaur…

Dar gura tot nu-i tace… Are soluții pentru tot și toate.

Dacă rămâne la Kayseri, el, singurul antrenor străin din Turcia, cum repetă ca un papagal la fiecare interview, o să construiască o trupă și mai abrașă, numai să-i aducă bașkanul ceva nou. Nu mulți, vreo… 7-8 jucători…

Dacă o să i se zică ”Yok!”, cică e dorit în Arabia Saudită, unde ar schimba murgul pe cămilă și s-ar umple de petro-dollari… În cel mai rău caz, CFR și Steaua (FCSB, cum îi zicea el…) abia-l așteaptă, cu masa pusă și gata să-i burdușească teșchereaua… Pen` că, precizează el, ”E ceva deosebit să fii dorit și de CFR de Steaua, formațiile care se bat la titlu. Înseamnă că am făcut performanțe nu doar în Romania, ci și în Turcia, unul dintre campionatele puternice ale lumii, unde sunt singurul antrenor străin.” Păi, cine mai e ca el? Campionat de campionat, ăl mai tare din lume, ce mai, iar el… singur împotriva tuturor osmanlâilor…

Bineînțeles, nu uită să ne arate cine-i el: ”… am știut să lucrez și cu Budescu și cu Alibec, cu Junior Morais și Teixeira. Am avut rezultate, am ieșit campioni cu Astra…” Asta ca să se vadă că altul n-a știut să lucreze cu ei, n-a avut rezultate, e gata să piardă lupta pentru titlu, nu? Și, mărinimos cum e, le cere băieților ”să fie concentrați pe acest final de sezon, să lupte pentru ei, pentru antrenorul lor, Nicolae Dică, pentru patron, ca să le fie bine tuturor.” Să audă și patronul ce băiat bun e el, poate-poate…

Dezastrul de la Iași a amplificat zvonurile despre demiterea lui Dică. Se vehiculează o listă de 7 nume: Puriul (!?!), Eddy (știți, cel cu ”pentru o colaborare trebuie să fie compatibilitate şi respect”, ori respect e un cuvânt greu de priceput pentru GgB…), Reghe (asta dacă n-o mai ține treaba în Golf, unde banii-s cât… nisipul), Ilie Dumitrescu (bun de gură, elegant în exprimare, dar… cam atât), Bergodi (surprins într-o vizită la Palat, a afirmat: „Dacă primesc vreo ofertă, mă voi întoarce cu plăcere în România!”), Mangia (molto simpatico quando parla inglese…), Stoican, călăul de la Iași (și-ăsta a ajuns să se creadă mare antrenor…) și… ați ghicit, Șumudică. Mai lipsea doar Ineluș Lucescu…

Ninel la Steaua? Ca întotdeauna, ochiul lui e tot pe Steaua, gata să dea sfaturi și trecând de la atacurile din perioada Astra la lingușeli deloc surprinzătoare… Cu nici două luni în urmă, bătea șaua ca să priceapă iapa aia pe care apărea în poză: „Singurul om din Liga 1 cu care aș lucra e Gigi Becali! Și garantez că dacă se va întâmpla asta, voi câștiga titlul de campion la pas!” El, care spumega oricând era vorba de… FCSB? Se poate așa ceva? Păi, când ai o meserie, ți-o faci cum poți mai bine, oriunde ai ocazia. ”Ca să le fie bine tuturor”, mai ales ție… Dar, în cazul ăsta, nu faci pe fanul din peluză, care-i spurcă pe ”ceilalți”. Și, orice ați spune, trecutul maimuțoiului roz nu poate fi uitat. Chiar vi-i închipuiți pe tifosii steliști acceptându-l? Strigându-i numele? Și, la urma urmelor, e Șumudică mare sculă de antrenor? A, da, ar face o pereche ideală cu GgB la FC R, acolo chiar că s-ar potrivi, dar nu-i văd eu pe cei doi pornind din Liga a 4-a, sau a 3-a… Cât despre știința de a lucra cu vedetele neînțelese la Steaua, de a le aduce la forma care i-a consacrat, ne-am fi așteptat la explozia lui De Amorim și a lui Boldrin la Kayseri, reuniți cu foștii lor colegi de la Giurgiu, Lung și Săpunaru. Ceea ce nu s-a întâmplat, bombele au… fâsâit doar.

GSP a lansat un sondaj: ”Cine e antrenorul potrivit pentru FCSB?”, la care au răspuns peste 30.000 de cititori. Ei, bine, favoritul este… Ninel, cu 26% din voturi, urmat de Eddy, 19% și Rednic,18%. Bietul Dică a obținut doar 11% din sufragii. Dar știți cum e cu sondajele astea… Steliștii au votat ceva, ceilalți… gândiți-vă singuri…

harlem-gnohere-_-bucurie-_-fcsb-_-sursa-mediafaxOricum, important este altceva: deznodământul acestei ediții, care mai are doar două etape și… Și CFR are un punct avans… Și Steaua joacă la Craiova, în timp ce CFR joacă la Astra, unde debandada este totală. Și totul s-ar termina dacă Steaua ar pierde la pitici. Așa că nu ne mai rămâne decât să sperăm că adormiții s-or trezi măcar în al 12-lea ceas. Și, așa cum unii speră că oltenii vor încurca Steaua, nici CFR-ului nu-i va fi ușor în ultima etapă, cu Viitorul. Sperăm și noi… Pentru că, totuși, se poate!

09
Mai
18

BALAMUC


Ilie Bărbulescu, unul dintre eroii din noaptea magică de la Sevilla, era poreclit Balamuc. Pentru că era diliu rău… Era în stare să sară cu gura la oricine. Dar mi-era totuși simpatic, era cam ca Pintilii, mai sărea el calul, dar își dădea sufletul pentru echipă, n-aveai ce să-i reproșezi din punct de vedere al dăruirii. Poate de-aia nu l-am bodogănit ca pe Liță Dumitru, chiar și pe Lăcătuș, ca să nu mai vorbesc de cei de azi – Budescu, Alibec sau alți scandalagii de la alte echipe.

Bărbulescu era, așa cum îmi place mie să zic, un pișicher. Și acum am în minte imaginea din clipa imediat următoare câștigării Marii Cupe, cu Ilie repezindu-se spre ea cu ochii mari, gur acăscată și mâinile întinse s-o apuce, să nu i-o ia altcineva. ”Prosport” publică un interviu spumos cu el acum, la 32 de ani după acel moment unic. Omul are umor, nu de-ăla golănesc, ci așa cum discută oamenii la un pahar, când se simt bine. Dar Balamuc poate fi și serios atunci când vorbește de… balamucul de azi, vede corect cum s-a ajuns la situația de azi, cu cele două Stele ce par a se dușmăni: ”Eram o familie, acum văd disensiuni duse la extrem, oameni învrăjbiţi… Cred că Gigi a pierdut numele şi stema din cauza încăpăţânării lui. Dar nu trebuie uitat că a ţinut în viaţă acest club într-o perioadă în care nu prea se băga nimeni cu bani la Steaua. Eu sper ca la un moment dat să se aşeze la masă, să discute şi să se înţeleagă. Nu cred că Gigi era atât de prost încât să lase la întâmplare lucrurile. Ceva a fost…

Mda, așa cum tot repet și sper și eu: ”să se aşeze la masă, să discute şi să se înţeleagă.” Dar ce ne facem cu… încăpățânatul?…




FCSB

”Gigi Becali a continuat activitatea cu echipa asta. El n-a preluat FCSB, a preluat Steaua” – Ilie Dumitrescu

E echipa la care am crescut, am câştigat campionate şi am jucat finală Champions League. Pentru mine, asta este Steaua, care e acum din Liga 1. Nu s-a desfiinţat niciodată! Ce rost are să spunem că e altă echipa? A avut continuitate.” – Dan Petrescu

STEAUA, ROMANIA`S BRIGHT STAR

http://www.fifa.com/classicfootball/clubs/club=1914834

Urmează..

AL 27-LEA, DESIGUR...

Ce fu, lună de lună

Despre ce-i vorba

Reclame