… LA MAL

După cum începuse meciul cu nou promovata cea rapidă de lângă stația de metrou Pipera, se profila un nou set câștigat de steliștii lui GgB asistat de Toni Petrea. Vreo 20 de minute în care Săpunaru și ai lui au fost copleșiți de vijelia-ngrozitoare, care vine, vine, vine, calcă totul în picioare. Golul lui Tănase a venit firesc și părea să anunțe un scor fluviu. N-a fost să fie așa, ai noștri au redevenit cei pe care-i cunoaștem: haotici în joc, incapabili să pună la punct gașca de cotonogari vișinii. Ba mai erau și neputincioși în fața porții. Nu-i vorbă, și fluierici-aiurea, cum e acest Kovács, a contribuit și el la echilibrarea jocului, acordând, în minutele de prelungire ale primei reprize, penalty corsicanilor după o fază ce putea fi interpretată ca fault în atac. Mă rog, așa am văzut eu…

Și mi-a fost teamă că 1-1 va rămâne scorul, ba tradiționalele bâlbe ale alor noștri puteau să ne întristeze de tot. Dar au venit aceste ultime minute, în care Săpunaru ne-a oferit un penalty (parcă în compensare pentru cel obținut…), iar Tănase n-a ratat. Ba s-a făcut și 3-1, un scor mai aproape de unul normal între o echipă ce trage la titlu și una care s-a înecat, potrivit zicalei, la mal… Dar, în afară de scor, n-am avut prea multe de care să fiu mulțumit. Încă mai aștept să văd Steaua mea, nu ce-a făcut Becali din ea…

P.S. Cică în peluza rapidistă s-a putut observa o pânză pe care era pictat un ultras mascat care se strâmbă la rivali, cu mesajul „Capitala ne aparține”. Pe bune? Poate se refereau la o anumită parte a sectorului 5…