Archive for the 'Micul şi marele ecran' Category

13
iul.
18

NIMIC DESPRE FOTBAL


Chiar dacă în ultima lună am stat cu ochii pe mondialul din Rusia, vă dați seama că n-am renunțat la ceea ce-mi place cel mai mult: filmul.

V-am spus că mă apuc de văzut un serial  spaniol, Gran Hotel, să-mi mai aduc aminte de limba pe care sper s-o aud la ea acasă în toamnă. Mi-a plăcut, așa că au mai urmat câteva – La casa de papel, Se quien eres, El tiempo entre costuras, deloc rele, pentru a termina cu El Principe, un serial polițist care se petrece în teritoriul care le-a mai rămas spaniolilor pe coasta Africii, după ce au pierdut atâtea colonii – Marocul, Tanger, Ifni, Sahara și Guineea spaniole. Astăzi, le-a mai rămas o mică enclavă pe coasta de nord a Africii – Ceuta și Melila. El Principe e un cartier al Ceutei, locuit aproape integral de musulmani (numiți moro sau marroquí de către spanioli), centru al traficului de droguri. Un serial decent, cu toate ingredientele filemelor de acest gen și, în plus, cu parfumul exotic al locului.

Apoi am văzut uluit că pe IMDB există un serial care a primit nota medie 9,4. Și asta rezultă din opinia a 12645 de persoane. Ia să văd eu ce e cu acest ”Sacred Games”… Cum? Serial indian? Păi, eu fug de filmele indiene ca Dinamo de cempionzlig… Ce să văd? Că, taman când ți-e lumea mai dragă, o dau  pe muzică și umplu ecranul cu indieni și indience ce nu se mai opresc din țopăit? Dar, deh, curiozitatea… Câte filme au primit 9,4? Până și ”The Godfather” are abia 9,2. E drept, media a peste 1,3 milioane de voturi…

Așa că am văzut serialul. Mini. Opt episoade. Cinci ore juma`. Dezamăgitor… Așa-mi trebuie. Indian am vrut, indian  am văzut. Nu foarte rău, dar mai mult de 5-6 nu i-aș fi dat…

Am văzut și un film al cărui titlu, tre` să recunoașteți, e incitant: ”D`ORA, imigranta româncă”. Bre, îmi place mie spanacul, da` cu orez, nu pe ecran… Suntem în 1996. O argheliancă dintr-un sat amărât de lângă Oradea, absolventă de engleză (!!!), nu mai poate suporta viața din sat și fuge în Anglia, ascunsă într-o cutie de carton din dubița unui consătean care cu asta se ocupa… Bre, o poveste puerilă, jucată și filmată de amatori, plină de clișee penibile! Am rezistat cu stoicism, să văd până unde poate merge caraghioșenia. Ca să nu vă mai zic că, pe lângă imitația de engleză vorbită pe ecran, scenele vorbite în română erau aproape imposibil de priceput… Nici de râs nu-mi venea, tristețea existenței unei asemenea pelicule tembele ucisese până și obișnuita tărbacă în care iau astfel de mizerii.

Evitați acest film: D’ORA: The Romanian Immigrant, scenariul, regia, rolul principal, textul cântecului: Delia Antal. Normal că am căutat să văd cine-i această catastrofă. Am făcut greșeala să cercetez la cafeaua de dimineață. Mi-am pătat bluza… Ia citiți colea: ”Delia Antal won Best Actress Award from UARF (The Union of Authors and Film Makers in Romania) for her debut film D’ORA (2014).” Bine, bre, să fie la voi! Și, lovitura de grație: ”DELIA ANTAL will be directing  a new adaptation of „THE BEAR” by A.P.Checkov for screen as a feature film. Proposed cast  Armand Assante and Delia Antal. ” Atâta ne mai trebuia… După premieră, trimite Putin  bombardeaua și ne rade…

Scăpat teafăr după D`ORA, am avut, în sfârșit, parte de un film adevărat, aseară. Că mai sunt și de-astea. Dar ăsta merită un articol separat… Acu` m-așteaptă Fiara, plimbare, tot dichisul…

Reclame
13
apr.
18

TOM… CAPONE


tom-hardy-al-caponeal-capone-c6579ef0d3402e64389961a063fac9a8daf5db3b-s300-c85Nu e prima oară când mă uimește măiestria celor ce ni-i aranjează pe actorii noștri în filme. De curând am admirat transformarea lui Gary Oldman în Churchill (”Darkest Hour”). Iată ultima surpriză…

Ia priviți colea la domnul din poză. Așa-i că aduce destul de bine cu cel al cărui rol îl va interpreta într-un film care abia aștept să fie gata – Al Capone? Ei, bine, actorul este unul din preferații mei, ale cărui filme nu le scap niciodată: Tom Hardy. tumblr_no2sstug2o1qe5f96o1_500Bărbat atrăgător, cu lipici la doamne și domnișoare, Tom al nostru n-a ezitat să se lase pe mâna celor ce ar fi în stare să ne schimbe la față de nu ne-am recunoaște noi înșine. Și, în caz că ați uitat cum arată, o imagine din ”London Road”, de acum trei ani. Nu tu chelie, nu tu cicatrice pe obraz…

05
mart.
18

A 90-A GALĂ ”OSCAR”


Na, că se-mpărțiră cadourile la Academie. Nu, nu la aia rapidă, la aia cu awards-urile. Cu Oscarurile, bre…

Mă așteptam ca ”Three Billboards…” să fie considerat cel mai bun film, dar știți cum îmi ies mie pronosticurile… Nici ”Darkest Hour” n-a luat statueta, nici ”The Post” (cât a fost el de… spielbergian și jucat de două nume grele – Meryl Streep și Tom Hanks), nici ”Phantom Thread” (pe care abia l-am văzut ieri, cam lunguț, dar jucat excepțional de Daniel Day-Lewis, Vicky Krieps și Leslie Manville). Bineînțeles, ne-au băgat pe listă și un film cu gay, ”Call Me by Your Name”, dar și două filme pe care o să le văd – ”Dunkirk” și ”Get Out”, poate și ”Lady Bird”. Dar, ăl mai bun film e, după ei, ”The Shape of Water”, care am zis că nu mă interesează și pe care n-o să-l văd, chit că a ieșit nambăroanu` academicienilor.

Surprinzător, mi-au ieșit pronosticurile la ”cel mai bun actor” și ”cea mai bună actriță”, dar nu era prea greu, așa că… Deci, Gary Oldman (”Darkest Hour”) și Frances McDormand (”Three Billboards…”).

Și la ”roluri secundare” a ieșit pe gustul meu – Sam Rockwell din ”Three Billboards…”. La actrițe, am mers pe mâna lui Leslie Manville (Phantom Thread) sau  Octavia Spencer (v-am zis că nu mă interesează ”The Shape of Water”, dar Octavia e perfectă în orice rol…). A ieșit Alison Janney, cu rolul din ”I, Tonya”, alt film pe care nu-s tentat să-l văd. Asta e…

Celelalte categorii sunt mai mult pentru specialiști, dar nu pot să nu remarc splendida muzică din ”Phantom Thread”. Bineînțeles, Oscarul l-a luat altcineva, muzica de la ”The Shape of Water”.

La filme străine, ”Neliubov`” al meu iar a luat-o-n barbă. De data asta, de la un film chilian – ”Una mujer fantastica”. Care mujer e fantastica pen` că-i… transsexuală. Să fie la ei! Eu o să caut să văd alt film ”învins” – ”The Insult” (Qadiat raqm 23), producție libaneză.

No, cam asta-i… Dar de filme bune nu ducem lipsă. Timp să fie…

20
feb.
18

BAFTA 2018


Tot mai greu găsesc timp să scriu. Am început azi-noapte și am terminat adineauri, și-s doar câteva rânduri. Și-acum, fuga-fuga, că mai am câte ceva de terminat până mi-aduce ăl mic Fiara… Și nu mai termin de tradus romanul nepoată-mii, fir-ar să fie!

a8c523c02105e706d9e2d951c3c49aa9Three Billboards Outside Ebbing, Missouri” continuă să adune premii. De data asta, la BAFTA. Cel mai bun film, cea mai bună producție britanică, cel mai bun scenariu, cea mai bună actriță în rol principal (Frances McDormand), cel mai bun actor în rol secundar (Sam Rockwell, care s-a impus în fața lui Woody Harrelson, care a avut și el o prestație de top în același film). Să vedem și câte Oscaruri o să culeagă…

mv5bmtrhyjyxntetnzu3zs00ngrklwjimzutzwi2otu1yzmxnmewxkeyxkfqcgdeqxvynzq0mtcymju-_v1_sy1000_cr006971000_al_Dintre celelalte, ”Lady Macbeth” mi s-a părut foarte bun. Nu, nu e o interpretare modernă a piesei lui Shakespeare, ci e inspirată de o nuvelă rusească – „Ledi Makbet Mțenskogo uezda„(Lady Macbeth din ținutul Mțensk) de Nikolai Leskov – care a mai fost ecranizată de câteva ori (una chiar de Wajda), ba Șostakovici a compus o operă după ea… mv5bmju5mmzimjctyje0zi00nme3ltlhodytotq4nzyynmzjy2iwxkeyxkfqcgdeqxvymzk5otkynde-_v1_Mai este și un film deloc pe placul rușilor, ”The Death of Stalin” (Ministrul Culturii l-a etichetat ”extremist” și filmul a cam fost boicotat), l-am găsit ieri și va fi printre primele pe care le voi vedea zilele astea.

mv5bmjiyndkymtgzmv5bml5banbnxkftztgwntqwnjg2mzi-_v1_sy1000_cr006741000_al_Lui Gary Oldman nu putea să-i scape premiul pentru cel mai bun actor – Churchill în ”Darkest Hour”. M-a întristat însă faptul că printre alegeri n-a figurat și Brian Cox pentru Churchill al său. Era frumos să asistăm la o luptă între… Churchilli.  Printre învinși figurează Daniel Day Lewis, pentru rolul din ”Phantom Thread”, pe care abia l-am tras și abia aștept să-l văd.

mv5bytbjyjllztctmtdkmy00mme5ltllyjctyzg3otc1mtfjzgyzxkeyxkfqcgdeqxvymtmxodk2otu-_v1_La filme în altă limbă decât engleza, a câștigat ”Ah-ga-ssi” (The Handmaid/Slujnica), un excelent film coreean, pe care l-am văzut acum câteva luni. De altfel, am văzut și celelalte filme ”învinse”: două filme de nota 10 – ”First They Killed My Father” și ”Neliubov`”(Loveless), ca și un foarte bun film iranian, ”Forushande”(The Salesman), și ”Elle”, un film de Paul Verhoeven cu o Isabelle Hupert senzațională.

Iar peste două săptămâni… Oscarurile!

24
ian.
18

SĂ NE PREGĂTIM DE GALA OSCARURILOR


il_340x270-1412712425_jx53Pe 4 martie se dau Oscarurile. La naiba, nu puteau și ei să aleagă altă dată? A 90-a ediție a Academy Awards va fi în ziua în care se împlinesc 41 de ani de la marele cutremur care a zguduit România…

Ce-mi place mie foarte mult la Oscaruri e respectul pentru cei ce ne bucură viața cu pozele astea mișcătoare – moving pictures, sau movies. Sunt 24 de categorii, care să recompenseze munca armatelor ce contribuie la realizarea unui film. Ați văzut ce lungi sunt listele de realizatori de la sfârșitul filmelor. Iar nouă ne rămân, de obicei, în minte doar titlul filmului, actorii, regizorii, eventual imaginea și muzica… Așa că n-am să mă refer decât la nominalizările la premiile pentru cel mai bun film de limba engleză și de cel mai bun fim străin. Despre restul o să discutăm mai încolo, când oi avea timp.

Din cele nouă nominalizate, n-am văzut decât “Three Billboards Outside Ebbing, Missouri”, despre care am scris când a fost vorba de ”Globuri”. Din celelalte o să văd, cu siguranță, cele două filme de război – “Darkest Hour”(cu Gary Oldman în rolul lui Churchill) și “Dunkirk”- pe care le-am tras deja, precum și ”The Post” (mai ales pentru faptul că e jucat de un duo care spune tot: Meryl Streep și Tom Hanks), pe care l-am găsit abia ieri, dar e o versiune cu imagine slabă, așa că o să mai aștept până apare una bună. “Phantom Thread” e o poveste de dragoste în Londra anilor `50. Nu pot rata un film cu Daniel Day Lewis, nu?

The Shape of Water” pare a fi marele favorit, fiind nominalizat și la alte 12 categorii, pe lângă cea de Best Picture. O fi, bre, dar nu văd ce m-ar atrage la o poveste de dragoste între o femeie și un… om amfibie. Iar specialist în mai știu eu ce chestii mai mult sau mai puțin artistice nu sunt, ci doar un simplu spectator nebun după filme, dacă mă iau după cele, cred, peste 20000 de filme văzute. “Call Me by Your Name”, îl las celor cărora le plac bărbații… “Get Out” e descris ca ”horror”, ceea ce mă face să-l elimin de pe lista ”de văzut”. Am crezut că “Lady Bird” e despre soția președintelui Lyndon Johnson, dar în prezentare scrie că e vorba de o tânără de 17 ani și relația ei cu familia și cunoscuții, așa că-l sar și pe-ăsta.

Dintre filmele străine, v-am zis deja despre ”Neliubov`” și sunt curios dacă, după ce a ratat ”Globul”, va reuși acum. Mai ales că producția germano-franceză ”Aus dem Nichts” , câștigătoarea ”Globului” nu i-a impresionat pe jurații Oscarurilor. Mai concurează “Una Mujer Fantástica” (Chile) și “The Square” (Sweden), prezente și la ”Glob” (și care v-am spus că nu-mi sună a ceva deosebit), dar și un film libanez, ”Qadiat raqm 23” (”Cazul nr.23”, cu titlul englezesc ”The Insult”), pe care o să-l văd neapărat – o insultă declanșează între un creștin și un musulman un conflict care ajunge la tribunal. Ultimul pe listă e un film maghiar, ”Testről és lélekről” (”Despre trup și suflet”), o idilă între Endre și Mária, muncitori la… abator. Zău că nu văd ce m-ar atrage la un astfel de film. Dar, slavă Domnului, mai am destule filme și seriale pregătite…

21
ian.
18

FILME CU COPII


Două filme cu și despre copii. Deh, când e vorba de copii și animale, nu rezist…

Mai întâi, un film din 1997 – ”Digging to China”. Acțiunea se petrece spre sfârșitul anilor `60, dacă e să mă iau după mașini și după coloana sonoră, în care am recunoscut câteva din marile succese ale vremii.

Ricky e un tânăr de vreo 30 de ani, pe care mama lui, bolnavă de cancer, îl duce cu mașina la un azil. Pentru că Ricky e handicapat mintal. Mașina se strică și cei doi sunt nevoiți să se oprească la un mic motel. Motelul e al unei femei căreia îi place să tragă la măsea, așa că nu-i un model de urmat pentru cele două fice ale ei, Gwen, la vreo 25 de ani, și Harriet, o puștoaică de 10 ani, nu foarte frumoasă, dar precoce, isteață și înfiptă (de multe ori mă întreb cum și unde naiba îi găsesc ăștia pe copiii ăștia așa talentați…). Între Gwen și Ricky se leaga imediat o prietenie previzibilă, am mai văzut așa ceva, nu?  E, de fapt, întâlnirea a două suflete care încearcă să scape dintr-o lume ostilă, indiferentă.

Filmul e prefațat de un monolog al lui Harriet, care ne spune despre dorința ei de a evada într-o altă lume, pe un covor magic sau cu o farfurie zburătoare. Și ne povestește cum, cândva, a început să sape un tunel care să o ducă până în China. În altă scenă o vedem cum leagă o grămadă de baloane de un fotoliu, în speranța că va zbura departe, departe… Și cum să n-o ia în derâdere colegii ei de școală, a căror minte nu-i poartă spre lumi de vis?

La rândul lui, Ricky, timid, sperios, e conștient de handicapul său și înspăimântat la gândul că va ajunge într-un loc unde nu va mai avea dragostea și protecția mamei suferinde.

Mama alcoolică a lui Harriet moare într-un accident de mașină, urmare căruia aflăm că, de fapt, spre groaza micuței, mama ei este… Gwen, care o născuse la 15 ani și ”rușinoasa” faptă trebuise mascată într-un fel.

Nu e un film senzațional, tema am mai întâlnit-o în variante mai mult sau mai puțin asemănătoare, dar sunt multe scene emoționante. Kevin Bacon dă un recital de zile mari, grimasele, zâmbetul chinuit, mersul împleticit, cuvintele pe care se chinuie să le rostească dau o imagine credibilă a unui biet om lovit de o soartă cruntă. În rolul lui Harriet, Evan Rachel Wood e ajutată mult de scenariu, dar cred că regizorul ar fi putut scoate mai mult din talentul ei, de multe ori mi s-a părut prea rigidă, prea forțată. Dar fetița asta talentată avea să devină mai târziu o actriță de succes, cu numeroase premii și nominalizări. Și, în plus, o femeie foarte frumoasă…

Cel de-al doilea film m-a topit… ”Goodbye, Christopher Robin” e povestea autorului lui Winnie the Pooh, ursulețul care a vrăjit copilăria multora.

A.A.Milne se întoarce șocat din război. Primul Război Mondial, numit ”Războiul care să sfârșească toate războaiele”…  Milne e scriitor, dar grozăvia războiului pare să-i fi secat inspirația, el nu se gândește decât la permanente proteste împotriva războaielor și a celor care împing lumea spre moarte, spre pieire. Soția sa este nemulțumită și îl tot îndeamnă să uite și să scrie ceva care să atragă cititorii, ceva care să ajute bunăstării familiei.

Nașterea lui Christopher Robin schimbă totul. Urmele războiului încă persistă – zgomotul baloanelor sparte, sau ale rateurilor mașinilor, lumina strălucitoare a farurilor, zumzetul albinelor ce-i aduce în minte muștele bâzâind deasupra cadavrelor, toate acestea sunt greu de dat la o parte. Dar prezența copilului, a jucăriilor de pluș, a plimbărilor prin pădure, sau la grădina zoologică îl inspiră pe Milne, care începe să scrie despre mirifica Pădure a celor 50 de acri și ființele care o populează, în frunte cu Winnie the Pooh, ursulețul inspirat de animăluțul de pluș preferat al copilului.

Cartea și următoarele aventuri ale ursulețului și prietenilor săi au un succes extraordinar, Milne devine cunoscut în toată lumea, Winnie e în inima tuturor. Prezentări de carte, turnee, glorie… Dar asta îi distruge viața lui Christopher Robin. Copilul frumos și deștept, folosit de părinți pentru promovarea cărților, devine  principala atracție a publicului și presei. E sfârșitul copilăriei, începutul glumelor răutăcioase ale colegilor și cunoscuților, lucru ce avea să-i afecteze întreaga viață. Tatăl chinuit de amintirea războiului și fiul chinuit de copilăria pierdută…

Kelly McDonald și Will Tilston

Multe, foarte multe momente emoționante în film, actorii fiind la înălțime. Foarte bine nuanțat este jocul lui Domhnall Gleeson, trecerea de la frământarea celui adânc marcat de grozăvia războiului la liniștea tatălui iubitor de copilul ce-i bucură viața. Pentru mine, coronița o ia Will Tilston, interpretul copilului Christopher Robin. De asemenea, încântătoare prestația lui Kelly McDonald în rolul bonei Olive, perechea perfectă pentru micuțul Will Tilston pentru a ne frânge inimile… Impresionantă și frumoasa actriță australiancă Margot Robbie, în rolul mamei, chiar dacă partitura nu e prea generoasă. Remarcabil și Steven Campbell Moore în rolul prietenului lui Milne, Ernest, ilustratorul, deci creatorul imaginii ursulețului Winnie. Sunt curios dacă Oscarurile vor lua în seamă acest film…

17
ian.
18

DIN NOU DESPRE ”GLOBURI”


Dintre ”restanțele” de la globuri am reușit să văd două.

Mai întâi, ”Neliubov`”, filmul lui Zveaghințev. Mi s-a părut clar sub ”Leviatan”, care a câștigat ”Globul” pentru cel mai bun film străin, acum 3 ani. Ba chiar și sub ”Vozvrașcenie” și ”Elena”. Dar, totuși, un film foarte tare. Titlul spune totul. ”Neliubov`” e un cuvânt a cărui traducere în românește ar fi ”Neiubire”. Nu știu dacă există acest cuvânt, oricum, nu cred că e folosit de cineva, dar el redă perfect sensul cuvântului rusesc. Pentru că în film e vorba de opusul iubirii… Boris și Jenea sunt doi tineri care au un băiat, Aleoșa, de 12 ani. Cei doi nu se mai iubesc, sunt în pragul divorțului. Locuiesc, încă, în aceeași casă, dar au deja alt partener. Certuri, insulte, țipete – ăsta e mediul în care trăiește bietul Aleoșa. Părinților nu le mai pasă de el, pare în plus, nedorit, neiubit. Și într-o zi el, pur și simplu, dispare. Poliția reacționează apatic, cazurile de acest gen par obișnuite, se rezolvă ele și singure. Se apelează la un grup de voluntari, care caută să-l găsească pe copil. Apar diverse personaje care ne fac să bănuim că printre ele se află și făptașul – răpire, crimă, cine știe? Rămânem până la sfârșit cu speranța că Aleoșa se va ivi de undeva, dar… Dar filmul se termină fără a ne elucida misterul. Rămâne doar cuvântul care dă titlul: neiubire. ”Dacă dragoste nu e, nimic nu e”, spunea Marin Preda, parafrazând vorbele Apostolului Pavel…

”Three Billboards Outside Ebbing, Missouri” poate fi considerat marele câștigător al ”Globului”. Șase nominalizări, patru premii – cel mai bun film, cel mai bun scenariu, cea mai bună actriță, cel mai bun actor în rol secundar. Frances McDormand joacă rolul lui Mildred, o mamă a cărei fiică fusese violată și ucisă. După câteva luni, poliția nu descoperise nicio urmă a făptașului. Mildred pune pe trei panouri de afișaj  părăsite, aflate pe marginea unui drum, întrebarea de ce șeful poliției nu a făcut nimic. Urmează o împletire de elemente de tragic, de dramă, durere, mânie, violență, sarcasm, dar și umor, care dau prilejul unor performanțe actoricești de vârf. Ca și în ”Neliubov`”, filmul se termină fără a afla ce s-a întâmplat, ceea ce ne lasă oarecum dezamăgiți, dar rămânem cu multitudinea temelor prezente sau sugerate de acțiune, fiecare personaj având povestea lui, frământările lui, un mozaic care formează imaginea lumi în care trăim, doar aparent banală.




FCSB

”Gigi Becali a continuat activitatea cu echipa asta. El n-a preluat FCSB, a preluat Steaua” – Ilie Dumitrescu

E echipa la care am crescut, am câştigat campionate şi am jucat finală Champions League. Pentru mine, asta este Steaua, care e acum din Liga 1. Nu s-a desfiinţat niciodată! Ce rost are să spunem că e altă echipa? A avut continuitate.” – Dan Petrescu

STEAUA, ROMANIA`S BRIGHT STAR

http://www.fifa.com/classicfootball/clubs/club=1914834

Urmează..

AL 27-LEA, DESIGUR...

Ce fu, lună de lună

Despre ce-i vorba

Reclame