Archive for the 'PAGINI DE ISTORIE STELISTĂ' Category

09
mai
18

BALAMUC


Ilie Bărbulescu, unul dintre eroii din noaptea magică de la Sevilla, era poreclit Balamuc. Pentru că era diliu rău… Era în stare să sară cu gura la oricine. Dar mi-era totuși simpatic, era cam ca Pintilii, mai sărea el calul, dar își dădea sufletul pentru echipă, n-aveai ce să-i reproșezi din punct de vedere al dăruirii. Poate de-aia nu l-am bodogănit ca pe Liță Dumitru, chiar și pe Lăcătuș, ca să nu mai vorbesc de cei de azi – Budescu, Alibec sau alți scandalagii de la alte echipe.

Bărbulescu era, așa cum îmi place mie să zic, un pișicher. Și acum am în minte imaginea din clipa imediat următoare câștigării Marii Cupe, cu Ilie repezindu-se spre ea cu ochii mari, gur acăscată și mâinile întinse s-o apuce, să nu i-o ia altcineva. ”Prosport” publică un interviu spumos cu el acum, la 32 de ani după acel moment unic. Omul are umor, nu de-ăla golănesc, ci așa cum discută oamenii la un pahar, când se simt bine. Dar Balamuc poate fi și serios atunci când vorbește de… balamucul de azi, vede corect cum s-a ajuns la situația de azi, cu cele două Stele ce par a se dușmăni: ”Eram o familie, acum văd disensiuni duse la extrem, oameni învrăjbiţi… Cred că Gigi a pierdut numele şi stema din cauza încăpăţânării lui. Dar nu trebuie uitat că a ţinut în viaţă acest club într-o perioadă în care nu prea se băga nimeni cu bani la Steaua. Eu sper ca la un moment dat să se aşeze la masă, să discute şi să se înţeleagă. Nu cred că Gigi era atât de prost încât să lase la întâmplare lucrurile. Ceva a fost…

Mda, așa cum tot repet și sper și eu: ”să se aşeze la masă, să discute şi să se înţeleagă.” Dar ce ne facem cu… încăpățânatul?…

Reclame
07
mai
18

A FOST NOAPTEA NOASTRĂ


steaua1986Steaua_Bucureşti-FC_Barcelona_1986-05-07.svg

7 mai 1986 – Estadio Ramón Sánchez Pizjuán, Sevilla
Spectatori: 70.000
Arbitru: Michel Vautrot
FC STEAUA BUCUREȘTI – FC BARCELONA 0-0
(după prelungiri)
Penaltiuri:
Majearu (x) – Alexanko (x) 0-0
Bölöni (x) – Pedraza (x) 0-0
Lăcătuș – Pichi Alonso (x) 1-0
Balint – Marcos (x) 2-0
27
apr.
18

NEDUMERIRE… În CONTINUARE


mdhizjkwyjvkotyxztg5zme5nju2ndg0ng-thumbO să reiau articolul precedent, venind cu câteva precizări. Nu la  sigla FCSB mă refeream. Treaba care m-a nedumerit este că jucătorii și antrenorii CSA Steaua poartă sigla lui… GgB!

Cu primele cinci sigle e clar, au fost schimbate de ministerul căruia îi aparținea clubul. Datele sunt edificatoare: din 1948 până în 1998. Desprinderea FC de clubul militar e marcată prin adăugarea deasupra siglei nr.5 a inscripției ”FOTBAL CLUB”.

graphic1-copy-e1463381006211sigla-steaua-2-stelute-copy-e1463381054946În 2003, FC Steaua e preluat de Becali, care îi schimbă sigla. De fapt, el nu a făcut decât să modifice sigla nr.4: linia de sus a siglei e ”scobită”, pentru a face loc celor două steluțe (20 de titluri de campioană), contururile și scrisul galben sunt înlocuite cu alb, ”STEAUA” e scris diferit, albastrul devine bleumarin, steaua mare din mijloc e complet galbenă, fără efect 3D. Deci asta este sigla clubului din 2003, cel de care se dezice acum CSA. Dar, surpriză! Secția de fotbal a CSA Steaua folosește azi această siglă care, în principiu, ar trebui să fi fost înregistrată de GgB…

Ce rezultă? Pe site-ul CSA STEAUA văd că sigla 4 are număr de înregistrare OSIM  072827/22.03.2004, iar  ”sigla lui GgB” apare și ea ca înregistrată de CSA: 130904/23.12.2013. Oare să nu-și fi înregistrat GgB la OSIM sigla? Nu cred că e posibil. De aici nedumerirea mea… Ce să mai zic de decizia Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie privind interzicerea utilizării siglei de către FCSB-ul lui GgB? A siglei apărute în 2003, a siglei clubului lui GgB… Și așa iar ajung, inevitabil, la Caragiale. Și nedumeririi mele îi răspunde Farfuridi: ”Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale. Din această dilemă nu puteţi ieşi… Am zis!

09
mart.
18

S-A DUS ȘI ”ȚOP”…


y2m1mguwztywntexowmwotu1zmezmzgzmgu1ymjloq-thumbE lungă lista celor ce au contribuit decenii în șir la crearea legendei care a fost, este și va fi echipa care își va recupera numele sub care o cunoaște Europa și lumea fotbalistică – Steaua. Pentru că FCSB-ul de azi nu e altă echipă, a detestabilului GgB, ci este cea născută pe 7 iunie 1947 pentru a domina fotbalul românesc. Este echipa lui ”Țop” Voinescu, ”Tigrul Akbar”  Laci Zavoda II și ”Piți” Apolzan, a ”profesorului” Constantin și a ”Sfinxului” Alecsandrescu, a celor ce au adus la București trofeul suprem al fotbalului de club european – Tudorel Stoica, Duckadam, Iovan, Belodedici, Bumbescu, Bölöni, Lăcătuș, Balint, Pițurcă și ceilalți. E Steaua lui Gică Hagi, a  ”bursucului”  Dan Petrescu, a lui Mirel și Dorinel… E Steaua cea atât de aproape de finala Cupei UEFA din 2006, Steaua lui Goian și Ghionea, a lui Ogă și ”Jair” Petre Marin, a ”bichonului” Neșu și a antrenorului de azi, Dică… Steaua lui Tătă, Varela  și Szukała… Steaua lui Niță, Adi Popa și Pintilii. Steaua roș-albastră…

887177-782355-ion-voinescuGânduri ce-mi trec adesea prin  minte și îmi revin astăzi, când aflu trista veste a trecerii în neființă a celui considerat de mulți cel mai mare portar român (și nu avea decât 1,74 m…), Ion Voinescu, portarul echipei Armatei, CCA, în legendarul turneu din Anglia, în 1956.

Dumnezeu să-l odihnească!

Vă puteți forma o imagine despre omul Ion Voinescu recitind două mai vechi articole prezente pe blog:

https://sammuraysports.wordpress.com/2014/03/20/rara-avis/

https://sammuraysports.wordpress.com/2010/03/12/3568/

16
feb.
18

I-AM BĂTUT, BRE!


gnohere-12Să fim sinceri, câți dintre  noi s-au așteptat la victorie? La urma urmelor, adversarii veneau din Serie A, care e altceva decât Liga noastră. După 24 de etape, Lazio e pe locul 5, la doar două puncte de locul 3, ocupat de Inter. Jucătorii laziali sunt evaluați la  milioane, zeci de milioane de euro, și nu de către unii ca guralivul nostru GgB…

După meciurile din acest an, după jenantele prestații cu Gazul și cu Clujul, toți ne cântau prohodul. E suficient să revedem ce s-a scris în ultimele săptămâni și, mai ales, comentariile ”entuziaste” ale suporterilor celorlalte echipe, cu osebire ale fanilor echipei ce tânjește la un loc în play-off, sau ale celor ai defunctei din Giulești. Într-un fel e de înțeles: dacă echipa ta nu mai există decât prin coregrafii adesea inepte, ce altă bucurie să ai? Vreun eșec al coșmarului roș-albastru… Știți, ăia ai ciobanului, clona, FC FCSB. ”La falsa Steaua”, cum îi zicea frustratul Gabi Safta în ”La Gazzetta dello Sport”. Clona? Păi, dacă-i așa, de unde ”rivalitatea istorică”? De ce nu fac ei coregrafii la meciurile din liga a 4-a, dintre ”adevăratele” Steaua și Dinamo? O altă dovadă a meschinăriei celor ce se cred spuma suporterilor… Dar să-i lăsăm în durerea lor, să vedem ce-a fost aseară.

Așadar, Steaua noastră a întâmpinat echipa din capitala Italiei cu un portar de 19 ani în spatele unei apărări ce se întrecuse în gafe până atunci, fără cel mai constant dintre ei, Momčilović, cu Nedelcu cel făcut praf de patron, fără  mereu suferindul, ba de una, ba de alta, Alibec.Tribune pline, în ciuda orei imposibile. Oamenii veniseră să vadă Steaua lor, lângă care se aflaseră mereu, ei, părinții și bunicii lor. Din 1947 până azi…

Și ați văzut… Poate nu a fost un meci mare, băieții noștri ne-au oferit momente mult mai bune în zecile de ani de când evoluează în cupele europene. Diferența între fotbalul românesc și cel italian e evidentă, vorba cântecului: banii vorbesc. Dar am văzut aseară ceea ce așteptăm de la ei mereu: ambiție, determinare, încrâncenare, luptă până la ultima picătură de vlagă. Am avut de toate – faze frumos construite, dar și erori, ratări de ambele părți, dar n-am mai văzut refuzul de a juca, fața urâtă a fotbalului pe care ne-o oferă mai toate echipele campionatului nostru, pentru care important e doar rezultatul, indiferent de modul în care e obținut. Putea fi o victorie mai concludentă, așa cum, cu puțin noroc, Lazio putea pleca învingătoare. Ăsta e fotbalul, rezultatul de pe tabelă e cel ce rămâne. Iar noi rămânem cu amintirea unei victorii muncite, o victorie care ne-a umplut sufletul de mândrie. Din respect pentru ceea ce am văzut, poate, pentru prima oară după mult timp – ECHIPA – nu am să mă refer la felul cum a evoluat fiecare din cei 14. Toți au contribuit la acest rezultat, toți merită felicitați pentru acest 1-0, prima victorie în fața unei echipe italienești în cupele europene. Vă amintiți ce am simțit după chinuita victorie de la Mediaș? Tot victorie, nu? Dar câtă dezamăgire față de jocul încâlcit al steliștilor. Pentru că, mai presus de rezultat, ceea ce așteptăm mereu de la Steaua noastră e… fotbal, jocul acela cu care ne-au încântat viteziștii lui nea Imi, jocul acela care a îngenuncheat nume care înseamnă ceva: Barcelona, Ajax, Chelsea…

Desigur, prioritatea momentului e campionatul, cel de-al 27-lea titlu pe care ni-l dorim. Un titlu ce părea că va fi câștigat lejer, adversarii din campionat sunt evident mai slabi. Dar, dacă alții nu pot, ne încurcăm și singuri. Și așa am ajuns să pierdem numeroase puncte acolo unde credeam că e suficient să apărem pe teren. Dar am uitat de ceea ce se cere, de ceea ce am văzut aseară: ambiție, determinare, încrâncenare, luptă până la ultima picătură de vlagă… Când băieții noștri vor adăuga asta talentului și valorii lor individuale, abia atunci vom putea depăși veșnicul obstacol care este bezmeticul de la Palat, cel ce are, parcă, plăcerea masochistă de a-și distruge propriile vise, abia atunci vom putea spera să îndeplinim premoniția lui MM: hegemonia. Dar până atunci mai e mult… Sau, poate, nu prea…

04
aug.
17

CA SĂ FIE CLAR…


tn2_747036861_a_11GSP publică un articol cu date foarte interesante. Date seci, la care ceilalți, cârcotașii, n-au decât să tacă mâlc, să-și scoată cușma și să facă plecăciune. STEAUA ESTE NUMAI UNA! Așadar:

  • Steaua a bifat a 16-a calificare în grupele unei competiţii europene, în timp ce toate celelalte cluburi din România au la un loc 17 prezenţe all-time 
  • Din 2004 până în prezent, FCSB a lipsit din grupe o singură dată, în 2015… În rest, an de an în grupă. De 13 ori în 14 ani! La care se adaugă cele 3 participări în Champions League, la jumătatea anilor ’90.
  • Unde are Steaua cele 16 prezenţe de până acum în grupe: Champions League 7, Europa League 7, Cupa UEFA 2. Cea de anul acesta se poate încă transforma din Europa League, în grupe de Champions League
  • Top 10 echipe aduse de Steaua la Bucureşti, în grupele europene
    Real Madrid, Bayern Munchen, Juventus, Liverpool, Chelsea, Napoli, Atletico Madrid, Arsenal, Borussia Dortmund, Lyon
  • NICIODATĂ DIRECT ÎN GRUPE (ca alții: CFR, de două ori, Urziceni şi Oţelul aau fost echipele care au mers direct în grupele UCL. ) – Deși au existat ani în care România, datorită coeficientului foarte bun, a trimis direct echipă în grupele Champions League, între 2008 şi 2011, Steaua n-a beneficiat niciodată de acest lucru. Ci a obţinut absolut toate prezenţele în urma preliminariilor. Indiferent că a fost vorba despre mijlocul anilor ’90, când a trecut de 3 ori barajul de Liga Campionilor, sau după anii 2000.

– Doar FCSB e în primele 100 de cluburi:
60 FCSB 35,370
107 Astra 17,870
115 CFR 16,87-
183 Pandurii 7,870
183 Petrolul 7,870
218 Dinamo 6,370

Restul? Se știe, restul e cancan!

07
iun.
17

70


steme-steaua-bucuresti7 iunie 1947… Au trecut 70 de ani. 70 de ani în care sportivii  ce reprezintă clubul Armatei au obținut nenumărate succese. Succese cu care se mândrește țara întreagă, succese care au întregit zestrea sportului românesc.

Printre atâtea și atâtea trofee, cel câștigat în noaptea magică de la Sevilla este printre cele mai prețioase. Pentru că a fost obținut într-un sport în care succesele internaționale au fost mereu rare – fotbalul.

Vremuri noi, momente confuze, tulburi, ambiții prostești au făcut ca istoria începută acum 70 de ani să fie frântă, murdărită, aruncată în ridicol. Chichițe avocățești sunt vânturate și folosite pentru interese obscure. Cui servesc luptele prin sălile tribunalelor? De ce această dezbinare a poporului stelist? Oare nu-i vorba de aceeași echipă care a făcut primii pași acum fix 70 de ani? A dispărut ea undeva după preluarea de către atât de antipaticul George Becali?

Oricare ar fi argumentele, un lucru e clar: FCSB-ul de azi a continuat activitatea secției de fotbal a clubului sportiv al Armatei și are în spate istoria începută la 7 iunie 1947. La mulți ani clubului sportiv al Armatei! La mulți ani clubului ce poartă provizoriu numele de FCSB! LA MULȚI ANI, STEAUA!




FCSB

”Gigi Becali a continuat activitatea cu echipa asta. El n-a preluat FCSB, a preluat Steaua” – Ilie Dumitrescu

E echipa la care am crescut, am câştigat campionate şi am jucat finală Champions League. Pentru mine, asta este Steaua, care e acum din Liga 1. Nu s-a desfiinţat niciodată! Ce rost are să spunem că e altă echipa? A avut continuitate.” – Dan Petrescu

STEAUA, ROMANIA`S BRIGHT STAR

http://www.fifa.com/classicfootball/clubs/club=1914834

Urmează..

AL 27-LEA, DESIGUR...

Ce fu, lună de lună

Despre ce-i vorba

Reclame