15
Mar
14

HAHN IN WEIN


Mi-a dat o idee amicul Dawson, două filme ale neamțului Til Schweiger – ”Kokowääh” 1 și 2. Straniul titlu, ”Kokowääh”, e un fel de indicație de cum s-ar scrie în germană ”coq au vin”. Că doar nu era să-i zică Hahn in Wein! Filme ”de familie”, fără pac-pac, urâțenii din cosmos sau de sub pământ, sau killeri fără milă. Filme cu copii, cu părinți întâmplători, cu relații îmbârligate, un miș-maș de comic, liric, dar și grav, pe alocuri. Ca-n viață… Filme fără mari pretenții, le-aș zice, dar care se urmăresc cu plăcere, în ciuda unor lungimi și a unui umor cam… nemțesc.

Til Schweiger, pe care l-am remarcat de ani buni în filme turnate prin alte țări, e un fel de Johannis mai scund, dar mai arătos. În filmele astea două, regizate tot de el și în care joacă și alți membri ai familiei sale, Til e Henry (s-au dat naibii și nemții, nu-i mai cheamă Heinrich, mâine-poimâine ne pomenim și la ei cu tot felul de nume de prin tele-novele…), un scenarist cam fustangiu, care se pomenește la ușă cu… o fiică de care nu știa, rezultatul unui one-night stand cu soția prietenului lui.  Puștoaica, Magdalena, are 7-8 ani și e simpatică și isteață, mai face și boacăne, dar, încet-încet, Henry o îndrăgește. Un personaj simpatic e Tristan, prietenul lui Henry, tatăl din acte, care îl mai sfătuiește ce și cum pe proaspătul tătic. Apariția micuței îi cam dă peste cap lui Henry  relația cu Katharina, o brunețică picantă, un fel de Halle Berry mai băiețoasă. Și tot așa… Cum filmul a avut succes, Til a scos și Teil.2, parcă mai puțin reușită. Magdalena are acum 9 ani, Henry și Katharina s-au căsătorit și au o gâgâlice de băiețel bucălat etc., etc.

Dawson pomenea de multe poante, care ar fi un deliciu pentru cei ce pricep germana. Cum și la mine limba asta e mai în josul listei, n-am prins decât două chestii mai… lingvistice. Una e când bietul Tristan cere o ”Duschlampe” (bec de duș, o chestie care luminează în culori prin jetul dușului…) într-un magazin al unor musulmani. Numai că, în germană, ”Duschlampe” sună la fel cu ”du, Schlampe” (tu, otreapă), așa că vă închipuiți reacția ciuhabului când a auzit cum i se adresează arianul muslimancei înfășurată în baticul reglementar… Alta e la o farmacie, când cei doi tați cer unor femei ”ein Rat” (un sfat), iar ele pricep ”Rad”, adică bicicletă. Cam căznit umorul, după cum v-am zis.

Dar, una peste alta, aia mică și bufleiul au fost haioși foc, brunețica pe gustul meu, blonduțele pe gustul lui Dawson, vorba lui, filme deconectante, care-ți permit și să dai o fugă până la bucătărie după un refill… Oricum, doamna Tosh a fost mulțumită că n-am asasinat-o iar cu filme ”de-ale mele”, cu război, cu Jason Statham, sau – oroare! – în limba… sovietică. Dar, despre filmele văzute solo, altădată…

Anunțuri

3 Responses to “HAHN IN WEIN”


  1. Martie 15, 2014 la 14:41

    Ma bucur ca ti-au placut, maitre! Intr-un fel, cred c-am putut da un raspuns ceva mai consistent intrebarilor care mi se tot pun de cativa ani, gen de ce nu fac si romanii filme „pentru public”, de ce se incapataneaza sa faca „pentru ei si colegii sau familia lor”. Iar raspunsul meu ar fi asta, chiar daca usor straniu pentru cine nu ma cunoaste: orientati-va spre zona de limba germana mai bine. 😀
    Altfel, am citit pe undeva, nu retin unde, opiniile unor vorbitori de germana care au spus ca un avantanj important la vizionarea filmelor l-a constituit faptul ca ei vorbesc germana nativ; mai mult, zicea unul ca dublate n-au niciodata acelasi farmec, el vazandu-le si-n forma aia.
    Apoi, eu am inteles ca situatia ar fi usor diferita: Tristan devine prietenul lui Henry, ei nu se cunosteau pana atunci, iar mama Magdalenei e o veche prietena si fosta colega – de liceu sau facultate, nu mai stiu exact – a lui Henry, cu care el n-a fost niciodata pe felie dar cu care si-a gasit sa fie intim o singura data, atunci cand au ramas blocati pe un aeroport.
    In rest, referitor la numele din spatiul german, nu cu mult timp in urma Keitel injura de mama focoului ca intalneste tot mai des nemti pe care-i cheama Kevin sau chestii asemanatoare, deci avem de-a face cu un simptom des intalnit in societatea germanica a zilelor noastre si n-ar fi exclus ca Schweiger sa fi vizat exact acest aspect cand si-a botezat personajul Henry si nu Heinrich. 😉

  2. 2 jeromelebanner
    Martie 16, 2014 la 21:12

    Peste 100 de ani, numele cele mai frecvente la Viena si Munchen vor fi Serghei, Hassan si Expertiza

  3. 3 Sam Murray
    Martie 17, 2014 la 21:09

    Aferim, bre!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


FCSB

”Gigi Becali a continuat activitatea cu echipa asta. El n-a preluat FCSB, a preluat Steaua” – Ilie Dumitrescu

E echipa la care am crescut, am câştigat campionate şi am jucat finală Champions League. Pentru mine, asta este Steaua, care e acum din Liga 1. Nu s-a desfiinţat niciodată! Ce rost are să spunem că e altă echipa? A avut continuitate.” – Dan Petrescu

Comentarii recente

Dawson pe ALI-BEC al lui BEC-ALI
Ovidiu pe DE LA 0-0 LA 1-1
Ovidiu pe ALI-BEC al lui BEC-ALI
Dawson pe ALI-BEC al lui BEC-ALI
fekete istvan pe DE LA 0-0 LA 1-1

STEAUA, ROMANIA`S BRIGHT STAR

http://www.fifa.com/classicfootball/clubs/club=1914834

Urmează..

AL 27-LEA, DESIGUR...

Ce fu, lună de lună

Despre ce-i vorba


%d blogeri au apreciat asta: