20
Aug
12

TREI FILME DIN SPAȚIUL EX-SOVIETIC


După filme coreene și japoneze, ia să vedem și ceva ”sovietice”…

Căderea comunismului și dezmembrarea Soiuz-ului au dus la rescrierea istoriei de la revoluția bolșevică încoace. Au apărut cărți și filme documentare sau artistice care au arătat că n-a prea fost cum știam noi…

Dezvăluirile începuseră să apară după congresul al XX-lea, din 1956, când Hrușciov prezentase faimosul raport secret prin care se condamna stalinismul, cele mai răsunătoare fiind scrierile lui Soljenițîn și, mai aproape de noi, ale lui Viktor Suvorov. Aflam uluiți de crimele incredibile din timpul revoluției bolșevice, de răfuielile de la vârful conducerii, de Gulag, de milioanele de victime ale dictaturii, de dezastrele Armatei Roșii în primii ani ai războiului împotriva fostului aliat, Hitler etc. Naționalismul republicilor desprinse din Uniune devenea tot mai pregnant, perioada din componența URSS fiind tot mai mult considerată ca una de ocupație.

Un film ucrainean pe care l-am văzut ieri, Holod `33 (Foametea `33) tratează tema marii înfometări din 1932-33.  Un text ce precede filmul face o scurtă istorie a ceea ce s-a întâmplat. ”Ca urmare a prăbușirii Imperiului Rus, la începutul secolului al XX-lea, națiunile subjugate au încercat să-și capate independența. Tentativa Ucrainei a fost împiedicată prin încorporarea în URSS. Când Stalin a ajuns la putere, la sfârșitul celui de-al treilea deceniu, PC a trecut sistematic la controlul brutal al tuturor aspectelor societății. Unul dintre acestea a fost agricultura Ucrainei. Stalin a decis ca țăranii să fie trimiși în kolhozuri, unde viața diferea cu puțin de sclavie. Țăranii ce nu erau în kolhozuri erau numiți kulaci, noii dușmani ai societății și poporului. În scurt timp, aproape toată națiunea era considerată `dușman al poporului`. În 1932, Kremlinul a emis o directivă care va sorti morții milioane de oameni. În iarnă și în primăvara lui 1933 au fost confiscate toată mâncarea și toate animalele. Cerealele confiscate erau exportate pentru a finanța industria sovietică. Morți de foame într-una din cele mai fertile regiuni agricole ale lumii… O istorie ascunsă pentru mai mult de 50 de ani. Abia la 26 ianuarie 1990 a recunoscut PC Ucrainean tragedia de care Stalin și acoliții lui erau responsabili de moartea a milioane de oameni.”

Filmul ne prezintă în alb-negru și sepia scene greu de imaginat. În centrul acțiunii este o familie cu trei copii. În sat apar securiștii, care se instalează în… biserică, pe care  o devastează. Țăranii încearcă să salveze odoarele bisericești și le ascund pe unde pot. Începe teroarea: confiscarea a tot ce se putea mânca, torturarea țăranilor, pentru a spune unde au ascuns hrana și obiectele de cult. Inevitabil se ajunge la împușcarea sătenilor, la aruncarea lor în gropi comune, stropiți cu var și acoperiți de pământ. Foametea îi împinge pe oameni la gesturi disperate ce duc până și la canibalism… Singurul care mai rămâne în viață e mezinul familiei, care rătăcește în căutarea alor săi, dar, mai ales, a mâncării. Și finalul e îngrozitor: copil zărește o cocioabă în pădure, unde se află un bătrân numai piele și os. Dialogul e halucinant:  ”Fugi! Să nu te prindă și să te mănânce…” ”Dar tu, moșule?” ”Și pe mine, dacă mă găsesc. O să iasă o supă slabă din oasele astea bătrâne.” ”Moșule, i-a luat o plagă pe toți?” ”Nu , fiule, nu o plagă, ci Statul…”

Și o voce din off ne spune: ”A fost o recoltă extraordinară în 1933. Dar nu mai rămăsese nimeni s-o culeagă...”

Ai auzit că vine Antihristul?”

”Mulți antihriști au apărut. Dintre noi au apărut. Dar nu sunt de-ai noștri…”

Filmul alb-negru, dialogurile destul de puține, filmarea propriu-zisă mi-au amintit de filmele mute de dinaintea apariției sonorului. Și era normal să fac o paralelă cu ”Zemlea” a lui Dovjenko, filmat chiar în epoca aceea și considerat o capodoperă a vremii. Dovjenko atingea și el tema colectivizării și a kulacilor care se opuneau ”viitorului de aur”, dar nici vorbă de criminalii puterii…

Al doilea film, ”Serîe volki” (Lupii cenușii), este un thriller politic despre complotul care l-a răsturnat pe Hrușciov în octombrie 1964.

Ceea ce m-a atras în primul rând a fost tema istorică. Știam de complotul care a dus la debarcarea lui Hrușciov, dar nu intrasem niciodată în amănunte. Important era că la putere ajunsese Brejnev.

Pe lângă acțiunile complotiștilor, filmul adaugă elemente spectaculoase, specifice filmelor de spionaj: ascultarea telefoanelor, înregistrări de discuții, asasinate. Am văzut o grămadă de filme de acest gen, în care excelează americanii, francezii, englezii și italienii. Dar ”Lupii cenușii” aduc elemente tipice perioadei comuniste, aceleași și la noi: toți sunt spionați, toți sunt ascultați și înregistrați, nimeni nu are încredere în nimeni, conducători partidului și statului nu sunt decât niște gangsteri de tip nou, clanuri ce se luptă pentru putere, nedându-se în lături de la nimic…

Istoria ne spune că secretarii CC al PCUS, Șelepin și Brejnev, cu sprijinul șefului KGB-ului, Semiceastnîi și al președintelui Sovietului Suprem (Parlamentului), Podgornîi, au inițiat complotul, căruia i s-au alăturat alte importante personalități ale conducerii.

În film, un căpitan KGB, Mal`kov, îl previne pe Hrușciov, dar acesta nu poate să creadă că tocmai cei pe car îi propulsase la conducere vor să scape de el. Un alt căpitan KGB interceptează convorbiri telefonice care îi dezvăluie corupția din CC și legăturile ce duc până la Brejnev. Bineînțeles, cei doi devin un pericol major pentru conspiratori și, în cel mai pur stil mafiot, sunt lichidați. Scene ce mi-au amintit de capodopera lui Coppola ”The Conversation” sau de Costa Gavras…

Un personaj extrem de interesant este vechiul bolșevic Mikoian. În 1956, el îl sprijinise pe Hrușciov în denunțarea cultului personalității lui Stalin, se spune că ar fi contribuit la elaborarea raportului secret. În 1957, prin refuzul de a participa la încercarea lui Malenkov și Molotov de a-l înlocui pe Hrușciov la putere, părea a fi unul dintre cei mai apropiați aliați. Recunoștința lui Hrușciov avea să se vădească prin faptul că hârșitul armean devenise al doilea cel mai puternic om în stat. Totuși, conștient că soarta lui Hrușciov e pecetluită, el face o echilibristică de tip oriental, votând pentru îndepărtarea lui Hrușciov, pentru a respecta tradiția sovietică a votului în unanimitate. De remarcat că, la moartea lui Hrușciov, în 1971, avea să trimită o coroană și un mesaj de condoleanțe…

Rolul lui Hrușciov e interpretat de marele actor Rolan Bîkov. După foarte mulți ani, încă mi-l amintesc în ecranizarea după ”Mantaua” lui Gogol.  Hrușciov e încununarea carierei sale, chiar dacă avea să mai facă filme în cei șase ani până la moartea sa.  Hrușciov își câștigase renumele de om din popor, afabil, plin de umor, caraghios adesea. Dar Bîkov ne înfățișează un om puternic, șiret, conștient că e înconjurat de o camarilă veșnic recunoscătoare, dar incapabil să creadă că tocmai ei îl pot trăda.  Un Caesar încrezător în Brutușii din jurul său. Sigur pe el și pe faptul că el controlează pe deplin situația din țară, îi spune fiului său, Serghei (care a colaborat, de altfel, la scenariul filmului): ”Șelepin și Semiceastnîi împotriva mea? Tocmai ei? Delirezi…”. O altă scenă memorabilă este răbufnirea lui: ”Suedia, la naiba, Suedia, e țară socialistă, pe când – la peste 45 de ani de la revoluția bolșevică – URSS nu e încă!”. Tot el se vaită lui Mikoian: ”Noi suntem ultimii care ne mai amintim de ce a fost creată această țară.” Și repetă mereu: ”Mai am nevoie de zece ani pentru a-mi atinge țelul.” Un personaj credibil, o interpretare remarcabilă.

Mai puțin impresionant e personajul Brejnev. Actorul care îl interpretează face o treabă bună, dar scenariul nu-l prea ajută. La vremea complotului, Brejnev avea 50 de ani, ori, în film, pare mai tânăr, mai neexperimentat și extrem de nesigur pe el. Într-un fel, printre multe alte scene care s-ar fi potrivit și istoriei lui Ceaușescu, se poate să fi fost același motiv care l-a adus pe Nea Nicu în fruntea partidului: convingerea celorlalți că îl vor putea manipula…

Urmările complotului? Lista de la sfârșitul filmului e foarte instructivă:

A.N. Șelepin și N.V. Podgornîi – îndepărtați din posturile de secretari ai CC al PCUS

V.E. Semiceastnîi- demis din funcția de șef al KGB

A.I. Mikoian – îndepărtat din Prezidiumul Sovietului Suprem

N.G. Ignatov (Președintele Prezidiului Sovietului Suprem al RSFS Ruse) – a murit în 1966

Rodion Malinovskii (Ministrul Apărării)- a murit în 1966.

Leonid Ilici Brejnev a devenit:

Secretar general al CC al PCUS

Președinte al Prezidiului Sovietului Suprem

Comandant suprem al forțelor armate ale URSS

Mareșal al Uniunii Sovietice

De patru ori erou al Uniunii Sovietice
Erou al muncii socialiste

Cavaler al Ordinului Victoria

Laureat al premiului Lenin și al altor premii

A condus partidul și țara timp de 18 ani și 26 de zile…

Și un al treilea film, bielorus, de data asta de război. ”Dneprovskii rubej” (Linia Niprului) este un film de mare montare, cu scene de luptă bine realizate. Chiar la începutul invaziei naziste, orașul Moghiliov, Niprul, câmpia Buinițki au format așa-numita linie a Niprului, care a ținut în loc înaintarea trupelor germane. Unii consideră că această rezistență a avut un rol foarte mare în desfășurarea ulterioară a războiului, neezitând a considera că stă la originea victoriei sovietice. Luptele sunt văzute prin prisma unui comandant de divizie (komdiv) care depune toate eforturile pentru a opri invazia. La începutul filmului, din scurte scene, înțelegem că el fusese torturat de un ofițer NKVD, ceea ce făcuse ca acum să aibă o ”minunată” dantură de oțel… Ni se dă, astfel, de înțeles, că fusese victima abuzurilor staliniste ce decapitaseră ofițerimea Armatei Roșii  și o aduseseră într-o stare de debandadă care a ușurat înaintarea nemților. Pe parcurs se înfiripează și o discretă idilă, o asistentă medicală îndrăgostindu-se de komdiv. Reapare și torționarul NKVD-ist… Un film corect, antrenant, dacă vă plac filmele de război.

Anunțuri

8 Responses to “TREI FILME DIN SPAȚIUL EX-SOVIETIC”


  1. August 20, 2012 la 14:02

    Citind despre metodele kaghebiste de care vorbesti, eu nu pot sa nu ma duc imediat cu gandul spre ceea ce fac procurorii cuplului Kovesi-Basescu chiar in aceste zile la noi, intr-o tara membra UE!

  2. 2 Sam Murray
    August 20, 2012 la 14:36

    Cică un amic a întâlnit-o pe baschetbalistă ieri. Precum mentorul ei, ieșise la cumpărături. A luat-o lumea cu huo. Dar e de remarcat că a avut tupeul să iasă fără ”scut”…

  3. August 20, 2012 la 14:52

    Da, e ciudat cat de calmi si civilizati sunt romanii anti-basisti – chiar si-n Comanita in afara de cateva iesiri mai dure ale unei doamne la adresa fetei lui, Ioana, care a fost ea insasi cam nesimtita la faza aia, lumea pare la locul ei si mai vehementa pe forumuri si bloguri, decat in realitate. Si la vot, evident, unde conteaza de fapt. 😉

  4. 4 Cartman
    August 20, 2012 la 18:04

    In Bruges, London Boulevard si God Bless America. Incercati’le pe toate…

  5. 5 Sam Murray
    August 20, 2012 la 20:21

    Da, astea-s filme ce merită văzute. ”In Bruges” l-am văzut acum câțiva ani și cred că superba atmosferă din Bruges a plusat la valoarea filmului. Asta m-a făcut să pun Bruges pe lista vizitelor, dar am avut ghinion – vechea mea amintire din vremea atletismulu și-a făcut de cap taman când trebuia să plec în turneul Austria-Franța-Belgia-Anglia… Nevastă-mea a venit încântată de Bruges și a zis că acolo i-ar place să stea. Sunt doi actori care mă enervează, dar nu pot să nu-i apreciez: Colin Farrel și Clive Owen, așa că aș adăuga și ”Duplicity” la listă. De ”London Boulevard” cred că am scris, iar ”God Bless America” l-am văzut în timpul turneului transilvănean, la Turda. Ușchit rău filmul…

  6. 6 Priapus
    August 21, 2012 la 05:12

    Daca’ti place genul asta de filme britanice, incearca „44 inch chest”, cu doi actori care imi plac mult, Ray Winstone (mobsteru’ psihopat din London Boulevard) si Ian McShane, care nu mai are nevoie de prezentare.

  7. 7 Sam Murray
    August 21, 2012 la 09:26

    Îi vine rându`. Da` tare-s multe, bre! Uite, acu` am tras un film despre cucerirea Constantinopolului. E turcesc și se cheamă ”Fetih 1453”. Mi-a plăcut un comentariu: ”Nu e făcut la Hollywood, așa că s-ar putea să fie mai veridic”…

  8. 8 Anto
    August 21, 2012 la 10:16

    Mdea, probabil ca arata cum otomanii au venit cu cele mai bune intentii, dar grecii cei rai i-au atacat cu salbaticie, ba inca si-au dat singuri foc la biserici si si-au violat femeile…


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


FCSB

”Gigi Becali a continuat activitatea cu echipa asta. El n-a preluat FCSB, a preluat Steaua” – Ilie Dumitrescu

Urmează..

AL 27-LEA, DESIGUR...

STEAUA, ROMANIA`S BRIGHT STAR

http://www.fifa.com/classicfootball/clubs/club=1914834

Ce fu, lună de lună

Despre ce-i vorba


%d blogeri au apreciat asta: