11
Iul
12

PERIPLU TRANSILVAN VI


Mă așteptam la ceva mai spectaculos, mai mare, dar Târgu-Mureș (mă rog, centrul său, că n-am apucat să cutreier prea mult, din cauza căldurii…) mi-a apărut ca un orășel cochet, liniștit, curat. Înainte de plecarea în excursie m-am documentat asupra obiectivelor de vizitat. Biserici, Sinagoga, câteva palate, câteva case ce purtau numele proprietarilor (Bányai, Görög, Kárnász, Köpeczi-Teleki, ceea ce arăta că sunt din alte vremuri…,), casa și biblioteca Teleki, Liceul Bolyai Farkas, Universitatea Babes-Bolyai, Monumentul latinităţii, scara Rákóczi. Ce mai, Marosvásárhely… Alte monumente, ca acelea ridicate în memoria lui Bem, Kossuth sau Rákóczi, ar fi adus un plus de grandoare, dar ele au fost demolate după Unire, așa cum monumente românești au fost dinamitate în perioada când Ardealul de Nord a fost ocupat de horthy-iști.

Ceea ce m-a mirat a fost faptul că n-am prea văzut urme de… Neumarkt. Recensământul din 2011 arată că ar mai fi sub 200 de sași în oraș, adică 1 la 700 de locuitori. Iar dacă mă uit la cifre mai vechi, văd că proporția cea mai mare a fost în 1900, 3,6%, ceea ce, raportat la populația de atunci, 20.229 de locuitori, însemna că nici în vremurile alea nu prea erau nemți în oraș – 728 nu e un număr prea mare. Evident, proporția de atunci a ungurilor (82-90%) spune tot. Iar azi, la aproape 100 de ani de la Unire, raportul e 52 la 45 în favoarea românilor. Amuzant este că am intrat într-un magazin și vânzătoarea, după ce s-a uitat la mine, a spus: ”Tessék...” și abia apoi ”Poftiți…”. Prilej pentru nevastă-mea de a mă lua peste picior: ”bozgorule!” Asta pentru că, prin drumurile noastre în străinătate, a fost luată de multe ori de rusoaică…

Cea mai frumoasă parte a orașului mi s-a părut Parcul Trandafirilor (fost Széchényi), încadrat de Catedrala Ortodoxă, de Biserica Romano-Catolică, de Biserica Buna-Vestire și cele două frumoase palate – cel al Prefecturii și cel al Culturii.

Catedrala, cu hramul Înălțarea Domnului, e ridicată după Unire. Aici se afla Fântâna lui Bodor, care colecta apele ce se scurgeau dinspre cetate, și acționa un mecanism asemănător unei orgi, care cânta. Mecanismul a fost distrus de un viscol, iar construcția a fost demolată în 1913. O copie a ei ar exista pe insula Margareta din Budapesta. Am înțeles că există planuri ca fântâna să se reconstruiască la Târgu Mureș. În fața impunătoarei Catedrale Ortodoxe se află statuia ecvestră a lui Avram Iancu, cam pe locul unde se afla cea a lui Kossuth, distrusă în 1921. Totuși, pentru nostalgici, o copie fidelă a ei se află și azi în Harghita, la Ciumani (Gyergyócsomafalva).

Dacă n-ar avea turlele ce seamănă cu niște pioni de șah, n-ai prea deosebi Biserica Romano-Catolică ”Sf. Ioan Botezătorul” de clădirile ce o înconjoară. A fost ridicată de iezuiți într-un oraș majoritar reformat, după un mic conflict inter-comunitar. Biserica din Cetate, folosită de catolici la începutul secolului al XVIII-lea, a fost atribuită comunității reformate (calvine), astfel încât catolicii s-au văzut nevoiți să-și ridice o nouă biserică.

Biserica Buna-Vestire a avut ca model bazilica Sf. Petru din Roma și a fost ridicată de greco-catolici. De menționat că, în 1940, ctitorul ei, mitropolitul Alexandru Nicolescu,  în calitate de membru al Consiliului de Coroană, a refuzat să semneze cedarea nordului Transilvaniei către Ungaria. După 1948, biserica a fost preluată de ortodocși și astăzi e revendicată de greco-catolici.

Palatul Prefecturii este ridicat în vremea primarului György Bernády, o personalitate excepțională, după părerea mea. Clădirea e splendidă, iar turnul cu ceas o completează în mod fericit. Ca și la mai multe clădiri importante ale  orașului, o notă aparte o dau țiglele smălțuite și colorate diferit ale acoperișului. În 1921, Italia a dăruit României 5 statui ale Lupoaicei (Lupa Capitolina), una fiind postată în fața Primăriei (Prefectura de azi). În timpul ocupării Ardealului de Nord, statuia a fost dusă la Turda, pentru a fi ferită de distrugere. Paradoxal, statuia de azi de la Târgu Mureș e o copie a celei de la Turda…

Palatul Culturii mi-a plăcut foarte mult. Poziția sa nu este prea fericită, face un unghi drept cu Palatul Prefecturii și ar merita o vizibilitate mai mare. La exteriorul monumentalei clădiri s-au folosit materiale de construcție diferite: parterul e acoperit cu plăci mari de piatră, etajele de deasupra sunt acoperite cu tencuială cu asperități, apoi nelipsitele placaje de ceramică smălțuită. Deasupra intrării sunt niște bow-window-uri (întotdeauna mi-am dorit așa ceva la casă), sub care sunt niște basoreliefuri al căror conținut se descifrează greu. Deh, dacă sunt cocoțate… Aceeași situație la nivelul ultimului etaj, unde un mozaic cu temă maghiară, e prea sus și dimensiunea e prea mică, astfel că se pierde din efect. Dar interiorul clădirii depășește închipuirea. Culoarea predominantă a lobby-ului și scărilor e verde, iar în capul scărilor, la fiecare etaj, sunt frumoase vitralii, care au în mijloc imaginea câte unei personalități maghiare. Mi se recomandase Sala Oglinzilor, dar cele trei mari oglinzi de cristal păleau în comparație cu superbele vitralii, cu bogate decorații multicolore și reprezentarea unor legende secuiești.

Două camere sunt dedicate memoriei celor doi primari de excepție pe care i-a avut orașul: György Bernády și Emil Dandea. Fiecare și-a adus aportul la înfrumusețarea localității cu construcții admirate și azi. Timp de 10 ani, între 1902 și 1912, György Bernády s-a zbătut pentru modernizarea orașului prin ridicarea noi clădiri administrative (remarcabile cele două palate de spre care am vorbit mai sus) și școli, dar și prin înfăptuirea sistemului public de apă și energie electrică, a sistemului de canalizare, pietruirea și asfaltarea drumurilor, proiectarea de noi străzi, stimularea construcțiilor de locuințe etc.  Nu e de mirare că a fost ales primar și în perioada 1926-29, după ce Târgu Mureș a devenit parte a României, ceea ce spune multe. Din 1981, Bernády are o statuie în fața unei din clădirile reprezentative ale vechiului Târgu Mureș, Casa Teleki, nu departe de biserica reformată din Cetate.

În fața Bisericii buna Vestire s-a ridicat, în 1996, statuia lui Emil Dandea, primul primar român al orașului, post în care a fost numit în 1922. În cele două mandate ale sale, 1922 – 1926 și 1934 – 1937, Dandea putem spune că a continuat modernizarea începută de Bernády, dar și reorganizarea administrativă şi revigorarea culturii româneşti.

Palatul Culturii găzduiește și Filarmonica, a cărei sală de o eleganță sobră e dotată cu o orgă impunătoare. Tot aici găsim și Muzeul de Istorie. Galeria de artă are două secții, cea de artă maghiară și cea de artă românească, în care se găsesc lucrări de mare valoare. Dacă arta românească mi-e destul de cunoscută, am descoperit câțiva surprinzători pictori unguri. Am remarcat câteva portrete reușite, dar și câteva pânze de mari dimensiuni, dintre care s-a detașat ”Alhambra” lui Wagner Sándor. Decăderea somptuoasei cetăți e evidentă, zidurile sunt scorojite, timpul  a fost nemilos cu decorațiunile ce împodobeau construcția. Iar senzația de sfârșit e adâncită și de contrastul între perechea din stânga imaginii, mândrul călăreț și bățosul servant ce trec printre cei câțiva sărmani lenevind nepăsători.

Pe una din străzile din apropierea hotelului am descoperit și o sinagogă. Statisticile arată că în oraș au mai rămas o mână de evrei, dar templul e restaurat, zugrăvit frumos, impresionant. Ce diferență față de minunata bisericuță a Sf.Mihai, lăsată în uitare… M-am interesat ce scrie acolo, deasupra intrării. Sunt cuvintele Domnului, transmise prin Isaia: ”Casa Mea se va numi o casă de rugăciune pentru toate popoarele.” Și iar mă gândesc de ce atâta ură între cele trei mari religii monoteiste. Ca să nu mai vorbesc de conflictele, adesea sângeroase, între creștinii ortodocși și cei catolici, sau între sunniți și șiiți…

Anunțuri

0 Responses to “PERIPLU TRANSILVAN VI”



  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


Urmează..

AL 27-LEA, DESIGUR...

STEAUA, ROMANIA`S BRIGHT STAR

http://www.fifa.com/classicfootball/clubs/club=1914834

Ce fu, lună de lună

Despre ce-i vorba

Comentarii recente

Ovidiu pe CLARICE
Dawson pe CLARICE
Dawson pe A DRAC` POLITICHIE…
Sam Murray pe A DRAC` POLITICHIE…
Dawson pe A DRAC` POLITICHIE…

%d blogeri au apreciat asta: