09
Iul
12

PERIPLU TRANSILVAN IV


Ultimele drumuri la Alba Iulia le făcusem înainte de Revoluție. Cum nu era vorba de turism, ci de treburi de serviciu, n-am apucat să văd mai nimic. După programul de lucru, gazdele ne invitau la câte-un mic chefuleț, adesea prin împrejurimile orașului. Întotdeauna m-am simțit bine dincolo de Carpați, dar, repet, principalele obiective turistice mi-au rămas necunoscute, astfel că, practic, vizita era o premieră.

Principalul obiectiv al orașului este Cetatea. De fapt, e vorba de trei cetăți: castrul roman al Legiunii XIII Gemina, ridicat după cucerirea Daciei, în secolul II, apoi cetatea medievală din sec. XVI-XVII – Cetatea Alba Carolina, care a luat numele lui Carol al VI-lea (Karl VI., römisch-deutscher Kaiser), pentru a ajunge la forma actuală, fortificată și modernizată la începutul sec. XVIII. Interesantă este și evoluția numelui așezării. Se spune că numele originar, dacic, ar fi fost Apulon, devenit Apulum sub ocupația romană. În sec.XII, orașul e menționat sub numele de Gyulafehérvár (Cetatea albă a lui Iuliu), după numele căpeteniei maghiare Zsombor, creștinat sub numele de Iuliu (Gyula, în maghiară). În documentele scrise în limba oficială a vremii, latina, numele era tradus în Alba Iulia. În documentele în slavonă apare denumirea Bălgrad (Orașul Alb). În vremea lui Carol al VI-lea, pe lângă denumirea în germană, Weissburg, orașului i s-a spus și Karlsburg. Poziția geografică, dar și impunătoarea citadelă, au făcut ca orașul să devină capitala principatului transilvănean între 1542 și 1690. Aici și-a făcut intrarea triumfală Mihai Viteazul, la 1 noiembrie 1599, și tot aici s-a proclamat Marea Unire, la 1 decembrie 1918, pentru ca, la 15 octombrie 1922, în fața nou-ridicatei Catedrale să aibă loc încoronarea regelui Ferdinand I și a reginei Maria.

Accesul în cetate se făcea prin șase porți, impunătoare prin aspectul lor menit a înfățișa forța imperiului habsburgic, cu bolte, coloane și ornamentații somptuoase. Majoritatea sunt restaurate sau în curs de restaurare și micul muzeu care arată evoluția de la ruină la forma actuală arată migăloasa muncă de restaurare care a avut loc în ultimii ani. Nu mai e mult până la terminarea lucrărilor și, așa cum încheiam prima relatare despre Alba Iulia, sunt convins că totul va avea ca rezultat o revitalizare extraordinară a acestui oraș cu atâtea semnificații pentru istoria noastră.

Pentru a avea o idee cât mai clară asupra evoluției cetății se organizează așa numitul ”Traseu al celor trei fortificații”, pe parcursul căruia se pot vedea urmele castrului roman, dar, mai ales, punctele forte ale citadelei. Din păcate, lucrările de restaurare împiedică efectuarea unui traseu complet, așa că, după o lungă și frumoasă plimbare printre zidurile cetății, a trebuit să ne întoarcem de unde am plecat, accesul fiind blocat la un moment dat.

Din loc în loc, îmbrăcați în uniforme de epocă, câțiva ”paznici”, dintre care cel din fotografie mi s-a părut cel mai reprezentativ. Există și două încăperi în care sunt aranjate frumos uniformele care sunt purtate la diferite ocazii. În unele zile au loc parăzi, ba se și trag salve din niște tunuri de epocă, frumos aliniate pe o pajiște.
Am văzut și hruba în care erau torturați deținuții, ba chiar și un eșafod pe care aveau loc execuțiile. Ca elemente de recuzită erau roata de tortură, o ditai securea înfiptă într-un butuc, dar și un ștreang. Brrr…

Dar sunt și lucruri mai plăcute, cum ar fi centrul de echitație, unde poți urmări câțiva cai superbi, precum și un drăgălaș ponei. Toți sunt foarte blânzi și vin repede să-i mângâi și… să le dai ceva bun.

Cu doar o zi înaintea plecării mele în ”turneu”, în interiorul cetății s-a deschis un hotel de 5 stele (!!!), botezat destul de banal – ”Medieval”, amenajat într-o veche clădire restaurată și dotată la nivelul corespunzător. Păcat că n-am știut de el, dar n-am să-l ratez la o următoare deplasare.  Merită aruncat un ochi pe site-ul lor: AICI.

Ar mai fi de menționat și monumentul închinat lui Horia, Cloșca și Crișan, care, la ora vizitei mele, era asaltat de un grup de elevi zgomotoși, așa că abia am putut să fotografiez basorelieful care-i înfățișează pe cei trei martiri. Nu mai vorbesc de alte locuri interesante pe care n-am mai apucat să le văd, căldura mi-a domolit entuziasmul…

Un lucru remarcabil este spațiul dintre Catedrala Reîntregirii și biserica nouă de pe Platoul Romanilor, aflate față în față. Între ele e vreun kilometru. În fața catedralei e un  parc cochet, apoi ceea ce cred că este locul de promenadă al localnicilor, care are în mijloc un lung șir de terase, unde se poate bea o bere, un pahar de vin, sau se poate mânca ceva. Am înțeles că, pentru a elibera spațiul, a fost translatat un bloc întreg! Blocurile de pe cele două laturi au la parter tot felul de magazine, destul de elegante, iar înspre noua biserică sunt câteva vile dichisite. N-am avut cum să fotografiez totul, dar am găsit pe net o imagine care să vă dea o idee mai clară. Am marcat cu x Catedrala și cu y biserica…

 

Anunțuri

6 Responses to “PERIPLU TRANSILVAN IV”


  1. Iulie 10, 2012 la 02:41

    Scuze de off-topic, senzational articolul, dar permite-mi o intrebare – Matnog asta de-aici nu-i cumva ruda cu prietenul lui RG, ala de la kakamikakaze care tot incerca sa ne descrie o experienta din Giulesti ca fiind traita in Ghencea?
    http://www.jurnalul.ro/observator/campanie-elena-basescu-mantog-617775.htm

  2. 2 Sam Murray
    Iulie 10, 2012 la 08:04

    Yes, bre! Manțog, cel care a fericit Bruxelles-ul cu o ioroparlamentăreasă plină de succesuri, e unchiu` lu` conu` Mantzy, scrijelitoru` dă la Motru

  3. Iulie 10, 2012 la 10:04

    Thought so. 😉

  4. 4 Ovidiu
    Iulie 10, 2012 la 10:38

    unde scriem si noi de periplu baietilor aia care dau la pedale prin Franta? era un topic d-ala universal, da’ am uitat cum ii zice…

  5. 5 Sam Murray
    Iulie 10, 2012 la 11:02

    Ghici ciupercă ce-i… Topicu` se cheamă ”De toate…”.

  6. Iulie 19, 2012 la 17:48

    Primăria Alba Iulia a început verificări privind modul în care a fost restaurată Poarta a II-a a cetăţii din municipiu, lucrări finanţate de Ministerul Culturii în urmă cu aproape trei ani cu aproximativ 500.000 de euro, după ce pe stâlpii monumentului au apărut fisuri în piatra ornamentală.

    În ultima perioadă, pe stâlpii laterali ai Porţii a II-a a Cetăţii din Alba Iulia au apărut mai multe fisuri în piatra ornamentală folosită la placarea monumentului.

    Poarta a II-a a Cetăţii din Alba Iulia a fost restaurată în 2009, lucrările ridicându-se la peste 2,2 milioane de lei (aproximativ 500.000 de euro) din care cea mai mare parte a sumei a fost alocată de Ministerul Culturii, iar 400.000 de lei de Consiliul Local Alba Iulia.

    Lucrările au fost realizate de firma Grup Corint SA, companie care a restaurat şi alte obiective din cadrul fortificaţiei din Alba Iulia.

    Poarta a fost refăcută aproape în întregime deoarece din aceasta se mai păstrau doar stâlpii laterali şi câteva elemente de decor.

    La acea dată, coordonatorul lucrărilor de restaurare, arhitectul Dan Sabău, spunea că restaurarea s-a realizat pe baza unei fotografii vechi şi pe baza schiţelor existente în Arhiva de Război de la Viena, elementele refăcute păstrând imaginea iniţială.

    Cetatea din Alba Iulia este impresionantă atât prin elementele decorative, cât şi prin frumuseţea celor şase porţi ale fortificaţiei, care sunt unice în toată arhitectura militară europeană.

    Din cele şase porţi s-au mai păstrat până în zilele noastre doar trei în forma iniţială, Poarta I, III şi IV.

    Poarta a II-a a Cetăţii Alba Carolina fost dărâmată în 1938, când autorităţile locale au decis să construiască monumentul în memoria lui Horea, Cloşca şi Crişan şi totodată au deschis zona pentru accesul maşinilor de armată, în cetate fiind înfiinţate atunci unităţi şi depozite militare.

    Porţile I, II, III, IV şi V au fost restaurate în ultimii ani, cea mai amplă lucrare fiind la Poarta a III-a, unde a fost restaurat şi podul mobil care permitea accesul în cetate în perioada medievală.

    Cetatea din Alba Iulia a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea, între anii 1714-1738, fiind considerată cea mai reprezentativă fortificaţie bastionară de tip Vauban din România.

    Mediafax


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


FCSB

”Gigi Becali a continuat activitatea cu echipa asta. El n-a preluat FCSB, a preluat Steaua” – Ilie Dumitrescu

E echipa la care am crescut, am câştigat campionate şi am jucat finală Champions League. Pentru mine, asta este Steaua, care e acum din Liga 1. Nu s-a desfiinţat niciodată! Ce rost are să spunem că e altă echipa? A avut continuitate.” – Dan Petrescu

STEAUA, ROMANIA`S BRIGHT STAR

http://www.fifa.com/classicfootball/clubs/club=1914834

Urmează..

AL 27-LEA, DESIGUR...

Ce fu, lună de lună

Despre ce-i vorba


%d blogeri au apreciat asta: