TOSHIRO – un Sam Murray de Dâmboviţa

Şi-uite-aşa mă facui c-un fan de care nu mai scap. Care-i şi fudul…

Ca să nu mai ziceţi că exagerez când vă tot spun că ăştia-s clonaţi, iaca ultimele ştiri de la hartistu’ care nu mă leasă şi nu se leasă: ”Nea muratura (c’est moi, bre, dacă nu v-aţi prinsără…), dar de Ioana Radu ai auzit?! De Florian Pittis, nimic?! De marii maestri Nicu Constantin, Colea Rautu, Mitica Popescu?! Nimic de ei?!” Păi, ce să cate bieţii oameni lângă alde ăştia cu bascu’ anti-otită şi mintea odihnită?

Şi, ca să nu mor ca el, filozofu’ cu fularu’ decretează (asiguraţi-vă că sunteţi în poziţia aşezat, să n-avem surprize): ” Pai bre nenea senil in carucior nationalist cum te crezi… vezi ca valorile Neamului Romanesc sunt RAPIDISTE oaie becalizata ce esti”. Ei, nu-i aşa că v-a plăcut? Adâncimea puţului gândirii ombladoniste v-a făcut să nici măcar să nu observaţi că a palmat toate virgulele, dispărute fără urmă. Că sunt convins că treaba cu valorile care-s musai bruneţele o ştiţi şi voi, oi becalizate care sunteţi…

Şi, de la înălţimea piedestalului pe care s-a cocoţat, îmi bate obrazu: ” tu din “Ca florile-n veceu” ori esti prea senil sa intelegi, ori esti prea comunist sa-mi dai dreptate…”. Ei, acilea m-a dat gata. Cum, bre, să nu prind eu noima pastilei de dăşteptăciune… Oi fi senil? Oi fi comunist? Nţ, nţ, nţ… Şi m-am pus pe studiu. Cum n-am cuşmă de-aia de protejat urechile, n-am riscat să şi ascult. Orişicât, am şi eu o vârstă, nu? Noroc cu conu’ Goagăl, care m-a ajutat din nou. Cu textu’ capodoperei…

Deci…

”E o tara de tarani, de tigani si de ciobani” Rumânica, bre… Aşa cum o vede Leasă, care este.

În consecinţă: ”D`aia nu ma mir ca Steaua are cei mai multi fani” Ei, pricepurăţi acu’?

”Cei ce`s diferiti si lupta sunt catalogati golani” Adică rapidiştii, nu? Hai, că-ncep să pricep…

”E o tara`n care ai patru optiuni mari : Pupi in c*r, stai capra, sugi p*la sau dispari” Hai, bre, că nu-i dracu-aşa de negru. Mai avem si opţiuni mici: flegma, cataroiu şi bricheta…

Trubaduru’ plaiurilor de sub pod ne-ar putea face o analiză completă, la sânge, a situaţiei ăsteia albastre. Şi mai mult decât atât – roş-albastre… Aşa că ne anunţă, ca să ne linişească: ”As putea s`o tin asa pana maine/ Insa ma opresc aici, fiindca deja m`am sictirit/ Nani, nani Romania, scuza`ma de te`am trezit.” Ptiu, ruşine să vă fie! Dormiţi ca nesimţiţii… Pe când bravul Dragoş luptă. Şi dă-i şi luptă, şi dă-i şi luptă. Şi clopoţeii linca-linca…

În strădania-i de a mă lumina, rapăru’ lu’ peşte (stavrid, se înţelege) mă avertiza în mesajul său: ”problema neamului nostru consta in ceea ce-a concluzionat Hitler in prima lui aparitie in celebra berarie: “INDIFERENTA” Ei? V-aţi prinsără? Hitler… Berărie… Rapid… Giuleştina… Rapidiubărales, indiferenţilor!

Şi totu’ numa pen’ că: ”Geniile`n Romania sunt ca florile`n veceu… Geniul zace`n nepasare .. el se lupta, dar e greu… o tara`ntreaga se complace in c*cat.. geniul pleaca si`apoi spunem “Ce pacat..”

Acu’ rămâne de stabilit dacă conu’ Dragoş e floare, desigur… Bag samă că nu prea, că ne lămureşte mai încolo: ”… ne visam smecheri in ghetto`uri.. o dam pe coca si hero… …Iesim pe strada injurand si ne deplasam flegmand...”

Ei, ar mai fi problema prezenţei în veceu. Că acolo, orice ar zice oile becalizate, cantautoru’ cu fularu’ e prezent! Neîndoielnic. La masă…