Pe lângă “bombele”  ecomacşilor (doar aţi observat, orice jucător care ajunge în Gruia e „o nouă bombă”…), iată că şi cuplul comic Leonidas şi-al lui Turc au ieşit la rampă cu un dublu transfer-surpriză: Torje + Mansour, vedetele bekapiste de pe Bega.

Nu e prima oară când Iancu de Cimişoara îşi aminteşte de originile lui bucureştene şi lipseşte cenaclul Păltinişanu de plăcerea de a mai chiui niţel la apariţia celor doi idoli locali. De mirare e că „Messi din Banat” n-a ajuns la echipa de suflet a umflatului. Explicatia e simpla, totuşi: cum era să dea Ghiţă din Ghileşti 2 milioane de euroi pe juma’ de pitic (că doar Torje e cu f’o palmă mai înăltuţ ca Elton…). 2 milioane am zis? Dacă n-or fi mai multe, potrivit obiceiurilor cu iz de DNA…

Da’, la urma urmelor, cine-i, bre, Torje ăsta, mai scump ca multe piese cu greutate ale ligii lui Mitică?

Cel care l-a descoperit a fost Miroslav Giuchici, şi el un mare talent cândva. El l-a luat la echipa lui, Sârbianca, de unde – la 15 ani! – a ajuns la CFR Timişoara (satelitul echipei cunoscuta anterior drept Fulgerul Bragadiru), în liga a II-a, unde Stelian Gherman l-a băgat în teren meci de meci. Remarcându-se, a fost introdus în lotul „under 17” al României, unde a evoluat cu succes.

Scurta trecere a lui Hagi pe la Timişoara n-a prea lăsat amintiri plăcute bănăţenilor, dar l-a propulsat pe Torje la EuroPoli, unde a strâns 37 de jocuri (mai precis, de frânturi de meciuri), reuşind chiar şi 2 goluri. Cam slăbuţ CV pentru 4 milioane, chiar dacă pe 22 noiembrie a împlinit abia 18 ani.

Lui Hagi i-a plăcut atât de micul jucător, încât şi l-a dorit la Steaua. Au fost zvonuri că Bayern şi Borussia ar fi pus ochii pe el. Dar Iancu l-a declarat bijuteria echipei, iar „il consigliere” Jacie l-a evaluat la 5-6 milioane. Euro…

Numai că, brusc (să-ntrebăm Consiliul Local Timişoara de ce?), Iancu s-a răzgândit şi, respingând avansurile lui Zotta, l-a direcţionat pe Gabi spre… duşmanul de moarte! Vorba aia, frate-frate, da’ brânza-i pe bani. Interesant este că, deşi impresia era alta, se pare că între Torje şi antrenorul Uhrin jr. nu prea era armonie, cehul nefiind deloc afectat de plecarea vedetei locale.

Şi-uite-aşa, după ce a frânt inima galeriei viola cu declaraţii lacrimogene, Torje şi-a luat catrafusele şi şi-a pus zgardă de pudel spartan, spre fala celor doi nedespărţiţi clowni – Cristi şi Vasilică…

Să fie (bine) primit! Augh! Augh! Augh!